boli ale glandelor suprarenale
Deși cântăresc doar câteva grame, glandele suprarenale au o importanță uriașă pentru buna funcționare a organismului. Acestea sunt situate deasupra fiecărui rinichi și sunt alcătuite din două părți cu funcții distincte: cortexul și medulara. Fiecare dintre ele secretă hormoni diferiți, dar indispensabili pentru viață.
Când activitatea glandelor suprarenale este perturbată, organismul intră într-un dezechilibru care poate afecta inima, metabolismul, imunitatea, sistemul nervos sau chiar fertilitatea. Din acest motiv, bolile glandelor suprarenale trebuie diagnosticate precoce și tratate corespunzător.
În continuare, Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), explică principalele tipuri de afecțiuni ale glandelor suprarenale, modul în care se manifestă, metodele de diagnostic și opțiunile terapeutice moderne.
Rolul glandelor suprarenale în organism
Cortexul suprarenalian
Cortexul produce trei tipuri principale de hormoni:
- Glucocorticoizi (cortizol) – reglează metabolismul glucidic, proteic și lipidic, dar și răspunsul la stres;
- Mineralocorticoizi (aldosteron) – controlează echilibrul apei și al sărurilor minerale, influențând direct tensiunea arterială;
- Androgeni – hormoni sexuali care completează funcția gonadelor, cu rol important în pubertate și dezvoltarea caracterelor sexuale secundare.
Medulara suprarenală
Medulara secretă catecolamine – adrenalină și noradrenalină – care pregătesc organismul pentru reacția de tip „luptă sau fugi”. Aceste substanțe cresc ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelul de glucoză din sânge în situații de stres.
Atunci când producția acestor hormoni este afectată, consecințele sunt multiple: de la oboseală și anxietate, până la tulburări metabolice severe sau hipertensiune arterială rezistentă la tratament.
Pe lângă funcțiile generale, este important de înțeles cum dereglarea secreției hormonale influențează direct starea de sănătate. Excesul de cortizol, de exemplu, nu doar că modifică metabolismul glucidic și lipidic, dar suprimă și imunitatea, crescând riscul de infecții recurente. Tot el poate afecta psihicul, determinând anxietate și episoade depresive. În schimb, deficitul de cortizol reduce capacitatea organismului de a răspunde la stres, chiar și în situații banale, cum ar fi o infecție respiratorie. La fel, un dezechilibru în secreția de aldosteron duce la retenție excesivă de sodiu și apă, provocând edeme și hipertensiune arterială. Pierderea potasiului din sânge cauzează crampe musculare, oboseală și, în cazuri grave, tulburări de ritm cardiac. Aceste mecanisme explică de ce afecțiunile glandelor suprarenale sunt mult mai periculoase decât par la prima vedere.
Insuficiența suprarenală (Boala Addison)
Definiție
Boala Addison apare atunci când cortexul suprarenalei nu mai produce suficiente cantități de cortizol și aldosteron. Este o afecțiune rară, dar gravă, care poate pune viața pacientului în pericol dacă nu este tratată.
Cauze
Cele mai frecvente cauze sunt bolile autoimune, tuberculoza suprarenală, metastazele sau îndepărtarea chirurgicală a ambelor glande suprarenale.
Manifestări clinice
Simptomele se instalează lent și pot fi confundate cu oboseala obișnuită: slăbiciune musculară, pierdere în greutate, hiperpigmentarea pielii, hipotensiune, tulburări digestive și schimbări de dispoziție.
O complicație de temut este criza addisoniană, care se manifestă prin hipotensiune severă, hipoglicemie și tulburări electrolitice, necesitând tratament de urgență.
Simptomele
Simptomele bolii Addison pot fi înșelătoare și adesea confundate cu alte patologii. Oboseala persistentă și pierderea în greutate pot sugera sindrom de oboseală cronică sau depresie, în timp ce hipotensiunea arterială poate fi interpretată drept o manifestare benignă la persoanele slabe. Uneori, pacienții sunt tratați timp îndelungat pentru afecțiuni cardiace sau psihologice înainte de a se descoperi cauza reală – insuficiența suprarenală. Din acest motiv, diagnosticul diferențial este crucial și necesită atât analize hormonale, cât și imagistică atentă.
Diagnostic
Diagnosticul se bazează pe dozarea cortizolului plasmatic și a ACTH, completată de teste dinamice (testul Synacthen). Imagistica prin CT sau RMN poate evidenția cauza structurală.
Tratament
Tratamentul constă în substituția hormonală pe viață cu glucocorticoizi și mineralocorticoizi. Pacienții trebuie să ajusteze doza în situații de stres și să fie educați să recunoască semnele unei crize addisoniene.
Hiperplazia suprarenală congenitală
Ce este?
Hiperplazia suprarenală congenitală este o boală genetică determinată de deficitul unor enzime necesare pentru sinteza cortizolului. În consecință, se acumulează precursori care duc la supraproducția de androgeni.
Manifestări
La copii, poate determina ambiguitate sexuală și pubertate precoce. La adolescenți și adulți apar hirsutism, acnee, tulburări menstruale, infertilitate și tulburări de creștere.
Diagnostic
Se stabilește prin dozări hormonale, teste genetice și ecografie pelvină.
Tratament
Terapia de bază este substituția cu glucocorticoizi, care corectează excesul de androgeni. În anumite cazuri, intervenția chirurgicală corectivă este necesară.
Sindromul Cushing
Definiție și cauze
Sindromul Cushing reprezintă excesul cronic de cortizol. Poate fi determinat de tumori suprarenale, adenoame hipofizare sau tratamente prelungite cu corticoizi.
Simptome caracteristice
Pacienții dezvoltă obezitate abdominală, gât gros, vergeturi violacee, hipertensiune arterială, diabet, fragilitate osoasă și tulburări psihice.
Diagnostic
Confirmarea diagnosticului se face prin dozarea cortizolului urinar și plasmatic, testul de supresie cu dexametazonă și imagistică (CT, RMN).
Tratament
Tratamentul depinde de cauză. Tumorile suprarenaliene se îndepărtează chirurgical, preferabil prin metode minim-invazive (laparoscopie sau robotică). În cazurile secundare hipofizare, poate fi necesară neurochirurgia sau radioterapia.
👉 Dacă observi schimbări bruște de aspect corporal, vergeturi roșii și oboseală accentuată, nu amâna consultul medical.
Feocromocitomul și paraganglioamele
Caracteristici
Feocromocitomul este o tumoră rară a medularei suprarenale, iar paraganglioamele sunt tumori similare, dar localizate extra-suprarenal. Ambele produc catecolamine în exces.
Manifestări
Pacienții pot prezenta crize de hipertensiune severă, cefalee intensă, palpitații, transpirații profuze, anxietate și paloare. Aceste simptome pot apărea brusc și pot fi declanșate de stres sau alimentație.
Diagnostic
Se bazează pe dozarea catecolaminelor și a metaboliților lor (metanefrine) în plasmă și urină, completată de imagistica abdominală (CT, RMN, PET-CT).
Tratament
Excizia chirurgicală este singura opțiune curativă. Intervenția necesită pregătire medicală preoperatorie atentă pentru controlul tensiunii arteriale. Chirurgia minim-invazivă asigură rezultate excelente și o recuperare rapidă.
👉 Episoadele repetate de hipertensiune paroxistică și palpitații trebuie investigate prompt de un medic.
Adenoamele suprarenale
Caracteristici
Adenoamele sunt cele mai frecvente tumori suprarenale. În multe cazuri, sunt descoperite întâmplător la investigații imagistice pentru alte patologii, motiv pentru care sunt denumite „incidentalome”.
Tipuri
- Adenoame secretante – produc hormoni în exces, determinând sindrom Cushing, sindrom Conn sau virilizare;
- Adenoame nesecretante – nu produc simptome, dar pot necesita monitorizare sau excizie dacă depășesc 4–5 cm.
Diagnostic
Include analize hormonale și imagistică. RMN-ul și CT-ul ajută la diferențierea adenoamelor benigne de leziunile maligne.
Tratament
Adenoamele nesecretante mici se supraveghează. Cele secretante sau mari necesită excizie chirurgicală, de preferat laparoscopică sau robotică.
Carcinomul corticosuprarenalian
Caracteristici
Este o tumoră malignă rară, dar agresivă, cu tendință la metastazare precoce. Poate fi secretantă sau nesecretantă.
Simptome
Pe lângă manifestările hormonale (sindrom Cushing, virilizare, hiperaldosteronism), pacienții pot acuza dureri abdominale, scădere ponderală și masă tumorală palpabilă.
Diagnostic
Se face prin analize hormonale, CT, RMN și biopsie în cazuri selectate.
Tratament
Chirurgia radicală reprezintă standardul, completată adesea de tratament oncologic. Prognosticul depinde de stadiul bolii la momentul diagnosticului.
Hiperaldosteronismul primar (Sindromul Conn)
Definiție
Este determinat de secreția excesivă de aldosteron, care provoacă retenție de sodiu și pierdere de potasiu.
Manifestări clinice
Pacienții prezintă hipertensiune arterială severă, cefalee, crampe musculare, slăbiciune și tulburări de ritm cardiac.
Diagnostic
Include dozarea aldosteronului și reninei, raportul aldosteron/renină, testele de supresie și imagistica.
Tratament
Adenoamele se rezolvă chirurgical, iar hiperplazia bilaterală se tratează medicamentos cu antagoniști de aldosteron (spironolactonă, eplerenonă).
Metode moderne de diagnostic
Diagnosticul bolilor glandelor suprarenale este complex și necesită o combinație de investigații:
- Analize hormonale detaliate, inclusiv teste dinamice;
- Imagistică de înaltă rezoluție: CT, RMN, PET-CT;
- Teste genetice în cazurile suspecte de sindroame ereditare.
Pe lângă analizele hormonale și imagistica avansată, în ultimii ani testele genetice au devenit o resursă esențială. În familiile cu antecedente de feocromocitom sau paragangliom, identificarea mutațiilor genetice poate ghida atât diagnosticul precoce, cât și monitorizarea atentă a rudelor de gradul întâi. De asemenea, în cazurile de hiperplazie suprarenală congenitală, testele genetice confirmă tipul exact de deficit enzimatic și permit stabilirea unui tratament personalizat. Această abordare proactivă este un exemplu clar de medicină personalizată, care poate preveni complicațiile severe înainte ca simptomele să devină evidente.
Colaborarea între endocrinolog, chirurg generalist și oncolog este esențială pentru stabilirea celui mai bun plan terapeutic.
Complicațiile bolilor glandelor suprarenale netratate
Lăsate netratate, afecțiunile glandelor suprarenale pot avea consecințe dramatice. Un pacient cu sindrom Cushing poate dezvolta osteoporoză severă, fracturi repetate și diabet zaharat greu de controlat. Hiperaldosteronismul nediagnosticat duce la hipertensiune arterială rezistentă, care, în timp, afectează inima, rinichii și vasele de sânge, crescând riscul de accident vascular cerebral. Feocromocitomul ignorat poate provoca crize hipertensive violente, uneori fatale, declanșate de factori aparent banali, cum ar fi emoțiile sau efortul fizic. Chiar și adenoamele aparent „tăcute” pot crește în dimensiuni și pot deveni secretante, producând dezechilibre hormonale tardive. Toate acestea subliniază importanța diagnosticării precoce și a tratamentului corect condus.
Chirurgia glandelor suprarenale: laparoscopic și robotic
Chirurgia suprarenală a evoluat spectaculos. Dacă în trecut presupunea incizii largi și recuperare îndelungată, astăzi abordurile minim-invazive sunt standardul în centrele moderne.
- Chirurgia laparoscopică: incizii mici, recuperare rapidă, durere redusă;
- Chirurgia robotică: vizibilitate 3D, precizie superioară, siguranță în cazurile complexe.
Dr. Drașovean Radu utilizează aceste metode moderne pentru a oferi pacienților siguranță, rezultate excelente și o calitate a vieții îmbunătățită postoperator.
Impactul asupra calității vieții
Bolile suprarenaliene nu afectează doar sănătatea fizică, ci și viața socială și psihologică. Oboseala cronică, schimbările de aspect corporal, tulburările de dispoziție și infertilitatea pot influența semnificativ calitatea vieții.
Tratamentul corect, adaptat fiecărui pacient, permite revenirea la o viață normală și activă.
Un exemplu frecvent întâlnit este cel al pacienților tineri care suferă de hipertensiune arterială dificil de controlat cu medicamente obișnuite. Mulți ajung să ia tratamente combinate pentru inimă, fără rezultat satisfăcător, până când un set de analize hormonale relevă prezența unui adenom suprarenal secretant de aldosteron. Odată ce tumora este excizată chirurgical, valorile tensionale se normalizează și pacientul își recapătă energia. Astfel de cazuri arată cât de mult poate influența o patologie endocrină aparent „ascunsă” calitatea vieții și cum un diagnostic corect schimbă radical evoluția bolii.
👉 Dacă ai simptome persistente precum hipertensiune rezistentă, oboseală inexplicabilă sau modificări bruște de greutate, nu amâna vizita la medic.
Bolile glandelor suprarenale: între provocare și soluții moderne
Afecțiunile glandelor suprarenale reprezintă o provocare diagnostică, dar medicina modernă oferă soluții eficiente. De la insuficiență suprarenală până la tumori maligne, fiecare caz necesită o evaluare atentă și individualizată.
Progresele în diagnosticul imagistic, testele genetice și chirurgia minim-invazivă au transformat prognosticul acestor boli. Cu un diagnostic precoce și un tratament adecvat, pacienții pot avea o viață normală și activă.