Cancerul mamar este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice la femei, dar poate apărea și la bărbați, deși mult mai rar. Dincolo de această realitate cunoscută, puține paciente știu că există mai multe tipuri de cancer de sân, fiecare cu caracteristici specifice, cu evoluție diferită și cu tratamente adaptate. Înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru diagnostic precoce, alegerea corectă a tratamentului și maximizarea șanselor de vindecare.
În cadrul activității mele întâlnesc frecvent paciente care au fost diagnosticate recent și se simt copleșite. Informația corectă este primul pas către recâștigarea controlului. Acest articol explică principalele tipuri de cancer mamar și ce presupune fiecare în parte.
De ce este important să știm ce tip de cancer mamar avem?
Fiecare tip histologic de cancer mamar evoluează diferit, răspunde în mod variabil la tratamente și are o rată de supraviețuire specifică. Un carcinom ductal invaziv nu se tratează la fel ca un carcinom lobular sau ca un cancer mamar inflamator. Iar uneori, diferența poate fi vitală.
1. Carcinomul ductal in situ (DCIS) – forma neinvazivă
Carcinomul ductal in situ reprezintă forma timpurie a cancerului mamar. Se dezvoltă în ductele galactofore (canalele prin care laptele ajunge la mamelon), fără a invada țesuturile învecinate. DCIS este considerat un precursor al cancerului invaziv și, în majoritatea cazurilor, nu produce simptome. De cele mai multe ori este descoperit la mamografie, prin identificarea microcalcificărilor suspecte.
Chiar dacă nu este invaziv, nu trebuie ignorat. Fără tratament, DCIS poate progresa către un carcinom invaziv. Intervenția chirurgicală – excizie locală sau mastectomie, în funcție de extensie – este tratamentul de elecție. În anumite cazuri, se adaugă radioterapia.
2. Carcinomul ductal invaziv (IDC) – cel mai frecvent tip
Acesta este cel mai răspândit tip de cancer de sân, reprezentând aproximativ 70-80% dintre toate cazurile. IDC apare tot în ductele mamare, dar se extinde dincolo de acestea, infiltrând țesutul mamar și putând metastaza către ganglionii limfatici sau alte organe.
Clinic, poate debuta ca un nodul palpabil, dur, neuniform, adesea nedureros. Alteori, pot apărea secreții mamelonare, retracții ale pielii sau modificări inflamatorii locale.
Tratamentul este complex și adaptat fiecărui caz. Poate include chirurgie conservatoare (tumorectomie), mastectomie, chimioterapie, radioterapie și tratamente hormonale sau țintite, în funcție de receptorii hormonali și expresia HER2.
3. Carcinomul lobular invaziv (ILC) – forma „tăcută”
Carcinomul lobular invaziv se dezvoltă în lobulii glandei mamare, adică acolo unde se produce laptele. Este al doilea cel mai frecvent tip de cancer mamar, dar se comportă diferit de IDC. Crește difuz, fără a forma întotdeauna un nodul clar delimitat, ceea ce îl face mai greu de diagnosticat imagistic și uneori chiar la palpare.
ILC poate afecta ambii sâni și tinde să se răspândească în mod atipic – la peritoneu, ovare sau tract gastrointestinal. Din acest motiv, diagnosticul precoce este dificil, iar biopsia este esențială.
Tratamentul include intervenția chirurgicală, completată adesea de terapie hormonală, având în vedere că ILC este frecvent hormonoreceptor-pozitiv.
4. Cancerul mamar inflamator – agresiv și rar
Cancerul mamar inflamator este o formă rară, dar extrem de agresivă, reprezentând mai puțin de 5% din cazuri. Se manifestă prin roșeață, edem, căldură locală și îngroșarea pielii sânului („aspect de coajă de portocală”), fără apariția unui nodul propriu-zis. Este deseori confundat cu o mastită și diagnosticul se amână.
Boala este deja în stadiu avansat în momentul diagnosticului. Necesită tratament sistemic imediat – chimioterapie neoadjuvantă – urmată de mastectomie radicală și radioterapie.
Acuratețea diagnosticului și intervenția rapidă într-un centru specializat sunt vitale pentru supraviețuire.
5. Boala Paget a sânului – o formă rară, dar importantă
Această formă de cancer mamar afectează mamelonul și are o prezentare clinică asemănătoare cu o dermatită cronică. Se manifestă prin descuamare, prurit, iritație sau secreții. Aproximativ 90% dintre cazuri sunt asociate cu un carcinom ductal subiacent, invaziv sau in situ.
Diagnosticul se pune prin biopsie mamelonară, iar tratamentul constă în îndepărtarea chirurgicală a țesutului afectat și tratament oncologic adițional, în funcție de extensie.
Este o formă rară, dar care poate trece neobservată luni întregi, motiv pentru care orice modificare persistentă a mamelonului trebuie investigată prompt.
Alte tipuri rare de cancer mamar
Pe lângă formele frecvente de cancer mamar, există și variante rare, dar relevante din punct de vedere clinic. Deși apar cu o incidență mai mică, aceste forme pot ridica provocări diagnostice și terapeutice considerabile. Recunoașterea lor timpurie și abordarea personalizată sunt esențiale.
Carcinomul mucinos (sau coloid) este o formă rară, care apare de obicei la femeile aflate în postmenopauză. Tumora este compusă în mare parte din mucus, ceea ce îi conferă un aspect gelatinos la examenul histologic. Această formă are, în general, un comportament mai puțin agresiv și un prognostic favorabil, cu răspuns bun la tratamentul chirurgical conservator, atunci când este posibil. Cu toate acestea, este importantă diferențierea sa de alte tumori mixte, care pot avea o componentă mucinoasă, dar un comportament oncologic mai agresiv.
Carcinomul medular este o variantă rară, cu caracteristici morfologice particulare: margini bine delimitate, un infiltrat limfocitar abundent și celule tumorale cu nucleu mare. Deși are o prezentare histologică agresivă, studiile arată că, paradoxal, are un prognostic relativ bun comparativ cu alte tipuri invazive. Se asociază frecvent cu mutațiile genei BRCA1 și apare mai des la femeile mai tinere. Răspunde bine la chimioterapie, iar intervenția chirurgicală urmează principiile oncologice standard.
Tumorile filodoide (sau phyllodes) sunt formațiuni rare, de origine stromală, care pot fi benigne, intermediare sau maligne. Spre deosebire de carcinoamele epiteliale, aceste tumori cresc rapid și pot atinge dimensiuni mari. Se întâlnesc la toate vârstele, dar mai ales la femei între 40 și 50 de ani. Chiar dacă majoritatea sunt benigne, forma malignă are potențial metastatic și necesită excizie chirurgicală cu margini largi, pentru a preveni recidiva. Mastectomia poate fi indicată în cazurile extinse sau recurente. Spre deosebire de cancerele tipice ale sânului, aceste tumori nu răspund la tratamente hormonale sau chimioterapice convenționale.
Carcinoamele apocrine, adenoid-chistice și metaplazice sunt subtipuri rare cu comportament biologic variabil.
- Carcinomul apocrin este format din celule cu caracteristici asemănătoare glandelor sudoripare apocrine, de obicei negativ pentru receptorii hormonali, dar cu expresie HER2 variabilă.
- Carcinomul adenoid-chistic are o incidență extrem de scăzută și un comportament mai puțin agresiv, fiind rar asociat cu metastaze.
- Carcinomul metaplazic este o formă complexă, în care celulele epiteliale se transformă în celule cu aspect mezenchimal. Este o tumoră agresivă, adesea triplu-negativă (fără expresie pentru receptorii de estrogen, progesteron și HER2), cu rezistență la terapiile standard și risc crescut de recidivă.
Aceste forme rare sunt adesea subdiagnosticate la început sau confundate cu leziuni benigne. De aceea, este esențial ca biopsia să fie interpretată într-un centru cu expertiză în patologie oncologică mamară.
Tratamentul acestor cancere mamare rare presupune, de cele mai multe ori, o colaborare strânsă între chirurg, oncolog, radiolog și anatomopatolog. Tehnicile moderne de chirurgie oncologică minim-invazivă, inclusiv abordul laparoscopic sau robotic în cazurile selecționate, pot fi parte a strategiei terapeutice integrate.
Dacă ai primit un diagnostic rar sau atipic de cancer mamar, este esențial să consulți un specialist cu experiență în cazuri complexe. O opinie chirurgicală avizată poate schimba complet planul de tratament și perspectiva asupra evoluției bolii.
Determinarea tipului de cancer – investigații esențiale
Diagnosticul exact al unui tip de cancer mamar nu se bazează doar pe ecografie sau mamografie. Este necesară o biopsie – de obicei ghidată imagistic – urmată de examinare histopatologică și imunohistochimică. Doar așa se pot determina:
- Gradul de diferențiere tumorală;
- Statusul receptorilor estrogenici și progesteronici;
- Expresia HER2;
- Indicele de proliferare Ki-67.
Aceste informații influențează decisiv alegerea tratamentului și momentul intervenției chirurgicale.
Ai primit recent diagnosticul de cancer mamar? Nu amâna un plan de tratament clar. Solicită opinia unui chirurg cu experiență în chirurgie oncologică!
Prognostic și urmărire post-tratament
Evoluția cancerului mamar după finalizarea tratamentului depinde de mai mulți factori: tipul histologic, stadiul în momentul diagnosticului, răspunsul la tratamentele sistemice și starea generală de sănătate a pacientei. În ultimii ani, datorită metodelor moderne de diagnostic precoce și a terapiilor personalizate, prognosticul pentru majoritatea formelor de cancer de sân s-a îmbunătățit considerabil.
Pentru cancerele mamare descoperite în stadiu incipient (I sau II), rata de supraviețuire la 5 ani depășește 90%, în unele cazuri chiar 95%. În schimb, formele mai agresive sau diagnosticate tardiv (stadiul III sau IV) necesită tratamente complexe și o urmărire medicală atentă, pe termen lung.
Ce presupune urmărirea oncologică?
Perioada post-terapeutică nu înseamnă doar așteptare pasivă. Urmărirea oncologică are rolul de a depista eventualele recidive locale sau la distanță, de a monitoriza reacțiile adverse tardive ale tratamentului și de a sprijini pacientele în reintegrarea în viața cotidiană.
În mod obișnuit, protocolul de urmărire include:
- Consultații clinice periodice (la 3-6 luni în primii 2 ani, apoi anual);
- Mamografie bilaterală de control o dată pe an sau la intervale mai scurte, în funcție de risc;
- Ecografie mamară sau RMN mamar, dacă este necesar;
- Analize de sânge pentru markerii tumorali (ex. CA 15-3), funcție hepatică și parametri metabolici;
- Investigații imagistice suplimentare (CT, PET-CT, scintigrafie osoasă), în caz de suspiciune de recidivă sau diseminare;
- Evaluare endocrinologică și ginecologică, mai ales la pacientele care primesc tratament hormonal de lungă durată.
Pentru pacientele care au suferit o mastectomie cu reconstrucție mamară, se recomandă și monitorizarea chirurgicală a zonei operate, inclusiv prin imagistică specifică.
Stilul de viață post-tratament
Pe lângă supravegherea medicală strictă, adoptarea unui stil de viață echilibrat este esențială pentru menținerea sănătății generale și prevenirea recidivelor. Dieta bogată în legume, fructe, grăsimi sănătoase și proteine de calitate, exercițiul fizic regulat și renunțarea la fumat contribuie la scăderea riscului oncologic. La fel de important este și suportul psihologic, fie prin consiliere, fie prin grupuri de sprijin pentru paciente oncologice.
În multe cazuri, pacientele trăiesc cu anxietăți legate de recidivă sau de efectele secundare ale tratamentelor. Din acest motiv, urmărirea oncologică trebuie să fie personalizată și adaptată nevoilor fiecărei persoane.
Nu lăsa incertitudinea să decidă în locul tău. Informează-te corect și acționează la timp. Programează o consultație de specialitate!
Ce trebuie să reții: tipul histologic contează
Cancerul mamar nu este o singură boală, ci un spectru de entități distincte, fiecare cu propria biologie, evoluție și tratament. Cunoașterea tipului exact permite o abordare personalizată, de la diagnostic până la tratamentul chirurgical și oncologic.
În practica mea mă asigur că fiecare pacientă primește un plan terapeutic adaptat exact formei bolii sale – cu maximă grijă pentru integritatea fizică și emoțională.
Îți dorești o opinie chirurgicală personalizată?
Dacă ai fost diagnosticată recent cu o formă de cancer mamar sau vrei o a doua opinie specializată, programează o consultație. Alegerea unui chirurg cu experiență în tehnici moderne poate face diferența.
👉 Contactează-mă aici!