Cancerul mamar este, în prezent, cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată în rândul femeilor la nivel mondial. În România, se estimează că una din opt femei va dezvolta această afecțiune pe parcursul vieții. Deși progresele în tratamentul oncologic sunt semnificative, înțelegerea cauzelor cancerului mamar rămâne esențială pentru prevenție, diagnostic precoce și alegerea unei conduite terapeutice corecte.
În acest articol, Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, explică factorii implicați în apariția cancerului mamar, de la predispoziția genetică și influențele hormonale până la stilul de viață și expunerile la medii toxice.
Ce este cancerul mamar?
Cancerul mamar este o proliferare necontrolată a celulelor din țesutul mamar. Cele mai multe cazuri se dezvoltă în ductele galactofore sau în lobulii glandei mamare. Uneori, tumorile pot rămâne localizate (cancer in situ), dar adesea invadează țesuturile învecinate și pot metastaza la nivel regional sau la distanță (ficat, plămâni, oase, creier).
Tipul histologic, receptorii hormonali (estrogen, progesteron), precum și expresia markerului HER2 determină agresivitatea bolii și răspunsul la tratament.
Aparențele pot fi înșelătoare
De ce o femeie aparent sănătoasă, fără istoric familial și cu un stil de viață echilibrat dezvoltă cancer mamar? Și, invers, de ce unele femei expuse unor factori de risc majori nu dezvoltă niciodată boala?
Răspunsul este complex, iar interacțiunea dintre genetică, mediu și factori hormonali joacă un rol crucial. Cancerul mamar este, în cele mai multe cazuri, o boală multifactorială. Să analizăm în detaliu principalele cauze cunoscute.
Factorii genetici și ereditatea
Mutații BRCA1 și BRCA2
Una dintre cele mai cunoscute și bine studiate cauze genetice ale cancerului mamar este reprezentată de mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 (Breast Cancer gene 1 și 2). Aceste gene au un rol esențial în menținerea stabilității genomice prin participarea la procesele de reparare a rupturilor duble de ADN. Practic, ele funcționează ca „gardieni” ai integrității genetice celulare.
În forma lor normală (sălbatică), aceste gene ajută la prevenirea transformării celulelor normale în celule tumorale. Însă, atunci când apar mutații germinale moștenite (adică transmise ereditar de la unul dintre părinți), funcția acestor gene este compromisă. Rezultatul este o acumulare progresivă de erori genetice, care, în timp, poate duce la apariția celulelor canceroase în țesutul mamar sau ovarian.
Femeile care sunt purtătoare ale unei mutații patogene în BRCA1 sau BRCA2 prezintă un risc semnificativ crescut de a dezvolta cancer mamar. Estimările actuale indică o probabilitate între 45% și 80% de-a lungul vieții, comparativ cu un risc de aproximativ 12% în populația generală. De asemenea, riscul de cancer ovarian este mult mai mare în rândul acestor paciente – între 15% și 60%, în funcție de tipul mutației.
Este important de menționat că:
- Mutațiile BRCA1 sunt asociate, în general, cu forme mai agresive de cancer mamar, inclusiv cu tumori triplu negative (fără receptori hormonali și fără expresia HER2);
- Mutațiile BRCA2 sunt frecvent asociate cu cancere hormonodependente (ER+, PR+), dar și cu un risc crescut pentru alte tipuri de neoplasme, precum cel pancreatic sau de prostată (în cazul bărbaților).
Identificarea acestor mutații se face prin testare genetică, recomandată în special femeilor cu istoric familial de cancer mamar sau ovarian, mai ales dacă afecțiunea a fost diagnosticată la o vârstă tânără. În cazul pacienților purtători, se poate recomanda un plan personalizat de supraveghere, inclusiv:
- controale imagistice periodice (RMN mamar, ecografie, mamografie);
- terapii de reducere a riscului (tratament hormonal preventiv);
- și, în anumite cazuri, chirurgie profilactică (mastectomie bilaterală și/sau ovariectomie).
👉 În cadrul consultației cu Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, poți discuta despre oportunitatea testării genetice și despre măsurile de prevenție oncologică adaptate profilului tău.
Alte gene implicate
Există și alte gene, precum TP53, PTEN sau CHEK2, care, atunci când suferă mutații, pot contribui la apariția neoplasmului mamar. Totuși, aceste cazuri sunt mult mai rare și adesea asociate cu sindroame genetice complexe (Li-Fraumeni, Cowden).
👉 Dacă ai rude de gradul I diagnosticate cu cancer mamar înainte de menopauză, discută cu un medic despre testarea genetică. O astfel de investigație poate salva vieți.
Dezechilibre hormonale și expunerea la estrogeni
Rolul hormonilor în apariția cancerului mamar este bine documentat. Estrogenul stimulează proliferarea celulelor mamare, iar expunerea excesivă sau prelungită crește riscul de apariție a tumorilor mamare.
Factori care cresc expunerea la estrogen
- Menarhă precoce (înainte de 12 ani);
- Menopauză tardivă (după 55 ani);
- Absența sarcinilor sau sarcină târzie (după 30 ani);
- Terapia de substituție hormonală postmenopauză;
- Anumite anticoncepționale orale, în special dacă sunt utilizate pe termen lung.
De asemenea, obezitatea – în special în perioada postmenopauzală – duce la o producție crescută de estrogeni în țesutul adipos, ceea ce explică parțial asocierea dintre excesul ponderal și incidența crescută a cancerului mamar.
Influența stilului de viață: alcool, dietă, sedentarism
Stilul de viață modern influențează profund riscul de cancer mamar. Nu este vorba doar de alimentație sau mișcare, ci de întreaga ecologie metabolică și endocrină a organismului.
Alcoolul
Consumul regulat de alcool este un factor de risc confirmat. Chiar și cantități mici – un pahar pe zi – cresc riscul de cancer mamar cu până la 10%, prin alterarea metabolismului estrogenilor și creșterea nivelului de estrogen circulant.
Dieta dezechilibrată
O alimentație bogată în grăsimi saturate și procesate, cu deficit de fibre, antioxidanți și fitonutrienți poate favoriza apariția unor dezechilibre hormonale și inflamația cronică de grad scăzut, implicată în carcinogeneză.
Activitatea fizică
Sedentarismul contribuie la obezitate, insulinorezistență și inflamație sistemică. Activitatea fizică regulată reduce nivelul de estrogen liber, îmbunătățește sensibilitatea la insulină și reduce riscul oncologic.
👉 Ai grijă de corpul tău: 30 de minute de mișcare pe zi, 5 zile pe săptămână pot face diferența.
Factori de mediu și expuneri toxice
În ultimii ani, atenția s-a îndreptat și către rolul factorilor de mediu în apariția cancerului mamar. Substanțele cu potențial disruptiv hormonal (xenoestrogeni) se găsesc în ambalaje din plastic, cosmetice, pesticide sau detergenți.
Bisfenol A (BPA), ftalații și parabeni sunt doar câteva exemple de compuși care imită estrogenul în organism și pot stimula proliferarea celulelor mamare.
Expunerea la radiații ionizante în copilărie sau adolescență (radioterapie pentru alte boli sau accidente nucleare) este, de asemenea, asociată cu risc crescut.
Inflamația cronică și microbiomul
Un aspect de actualitate este rolul inflamației cronice subclinice și al dezechilibrelor microbiomului intestinal și mamar în apariția cancerului.
Studiile recente arată că disbioza poate influența metabolismul estrogenilor și poate activa căi inflamatorii implicate în inițierea și progresia tumorilor.
În plus, țesutul adipos inflamat (în special în obezitate) secretă citokine proinflamatorii precum IL-6, TNF-alfa sau leptină, care contribuie la transformarea malignă a celulelor epiteliale mamare.
Sarcina, alăptarea și protecția naturală
Sarcina la o vârstă tânără și alăptarea prelungită sunt factori protectivi împotriva cancerului mamar. Mecanismul presupune diferențierea completă a celulelor ductale și reducerea expunerii cumulative la estrogeni.
Femeile care nasc înainte de 30 de ani și alăptează cel puțin 12 luni prezintă un risc semnificativ redus de a dezvolta cancer de sân. Acest efect protector persistă pe termen lung.
Boli benigne mamare și istoricul personal
Deși majoritatea modificărilor benigne ale sânului sunt lipsite de risc oncologic, există anumite leziuni care pot crește semnificativ probabilitatea de apariție a cancerului mamar în timp. Acestea includ în special leziunile proliferative cu atipii – cum sunt hiperplazia ductală atipică (ADH) și hiperplazia lobulară atipică (ALH).
Aceste afecțiuni nu reprezintă cancer, dar indică o arhitectură celulară modificată și o capacitate crescută a celulelor epiteliale de a suferi transformări neoplazice. Studiile au arătat că femeile cu astfel de leziuni au un risc de 4-5 ori mai mare de a dezvolta cancer de sân comparativ cu populația generală. Riscul este bilateral, adică se extinde și asupra sânului contralateral.
De asemenea, carcinomul lobular in situ (CLIS), deși nu este considerat o formă invazivă de cancer, este recunoscut ca un important marker de risc. Pacientele diagnosticate cu CLIS trebuie evaluate cu atenție, iar strategia terapeutică poate include supraveghere riguroasă sau, în unele cazuri, chiar mastectomie profilactică, mai ales în prezența altor factori de risc cumulativi.
Un alt element crucial este istoricul personal de cancer mamar. Femeile care au avut în trecut un cancer la unul dintre sâni prezintă un risc crescut de a dezvolta un al doilea cancer, fie în același sân, fie în cel contralateral. Acest risc variază în funcție de vârsta la diagnostic, subtipul histologic, prezența receptorilor hormonali și istoricul familial.
Tot în această categorie intră și femeile care au fost expuse anterior la radioterapie toracică, în special în copilărie sau adolescență – de exemplu, pentru tratamentul limfomului Hodgkin. Radiațiile ionizante pot afecta ADN-ul celular și, în timp, pot favoriza apariția neoplaziilor mamare, uneori la decenii distanță de expunerea inițială.
În cazul pacientelor care prezintă atât factori de risc histologici, cât și genetici – cum ar fi prezența unei mutații BRCA sau a altor variante patogene moștenite – se poate lua în considerare o conduită medicală mai agresivă. Aceasta poate include chimioprevenția hormonală (tamoxifen, raloxifen), mastectomia profilactică bilaterală sau includerea în programe speciale de screening intensiv (RMN anual, ecografii și mamografii frecvente).
Este esențial ca aceste paciente să beneficieze de supraveghere multidisciplinară: oncologică, chirurgicală și genetică. Monitorizarea atentă, educația medicală și adoptarea unui stil de viață sănătos pot reduce semnificativ riscul de progresie către cancer invaziv și pot crește șansele unui diagnostic precoce, în stadiu curabil.
Factorii psihologici: stresul și imunitatea
Stresul cronic nu este o cauză directă, dar contribuie la dezechilibre hormonale și imunologice care pot favoriza dezvoltarea și progresia cancerului. Cortizolul crescut pe termen lung slăbește răspunsul imun și alterează echilibrul endocrin.
De asemenea, lipsa somnului, anxietatea cronică și izolarea socială au fost corelate cu modificări metabolice și imunologice care pot favoriza carcinogeneza.
Când prevenția devine prioritate
Înțelegerea cauzelor cancerului mamar nu este doar o chestiune teoretică, ci o unealtă puternică pentru prevenție activă. Femeile informate își pot reduce semnificativ riscul prin:
- evaluări regulate (autoexaminare, ecografie, mamografie);
- controale ginecologice periodice;
- adoptarea unui stil de viață echilibrat;
- evitarea expunerilor toxice;
📞 Programează o consultație la Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, pentru o evaluare personalizată a riscului tău oncologic și pentru a discuta pașii concreți de prevenție.
Evaluarea riscului și supravegherea medicală
Pentru femeile cu istoric familial sau mutații genetice, există programe speciale de screening intensificat și monitorizare medicală. În unele cazuri, se poate recomanda chirurgia profilactică (mastectomie bilaterală) sau tratamente hormonale preventive (tamoxifen, raloxifen).
O evaluare oncogenetică și un consult chirurgical specializat pot ajuta în alegerea strategiei optime.
🩺 În cabinetul Dr. Drașovean Radu, evaluările sunt realizate cu grijă, profesionalism și empatie – pentru ca fiecare pacientă să fie tratată cu respect și încredere.
Înțelegerea riscurilor – o armă în lupta cu cancerul
Cancerul mamar nu apare dintr-o singură cauză, ci este rezultatul unui cumul de factori. Cunoașterea acestora nu garantează prevenția absolută, dar oferă un avantaj major: șansa de a interveni din timp.
Dacă ești preocupată de sănătatea ta mamară sau ai observat modificări suspecte, nu amâna consultația.
📍 Programează-te chiar azi la cabinetul Dr. Drașovean Radu – pentru o examinare completă și răspunsuri clare, bazate pe experiență și expertiză medicală.