Chirurgia oncologică

Cancerul pancreatic este una dintre cele mai agresive boli oncologice din sfera digestivă. Deși pancreasul este un organ relativ mic, rolul său în organism este vital. El produce enzime pentru digestie și hormoni esențiali pentru reglarea glicemiei. Atunci când în interiorul său apare o tumoră malignă, întreg echilibrul metabolic este afectat. Particularitatea cancerului pancreatic este că rămâne mult timp „ascuns”. Simptomele apar târziu, ceea ce face ca majoritatea pacienților să fie diagnosticați în stadii avansate, când opțiunile curative sunt limitate. Această realitate explică mortalitatea ridicată și supraviețuirea redusă. Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), are experiență vastă în tratamentul cancerului pancreatic și oferă pacienților șansa accesului la cele mai moderne metode de diagnostic și terapie. Ce este cancerul pancreatic? Cancerul pancreatic este o boală malignă care apare atunci când celulele din pancreas încep să se dividă necontrolat, pierzându-și funcțiile normale și infiltrând treptat țesuturile din jur. Pancreasul este un organ situat adânc în abdomen, în spatele stomacului, având atât rol exocrin (producția de enzime digestive) cât și rol endocrin (secreția de hormoni precum insulina și glucagonul). Atunci când celulele sale devin canceroase, întreaga funcție a aparatului digestiv și a metabolismului glucidic poate fi perturbată. În peste 90% dintre cazuri, cancerul pancreatic este un adenocarcinom ductal pancreatic, care își are originea în celulele ce căptușesc canalele pancreatice. Aceste canale transportă enzimele digestive către intestinul subțire. Modificările genetice și acumularea de mutații fac ca aceste celule să nu mai răspundă la mecanismele naturale de control, transformându-se în celule tumorale. Pe lângă forma clasică, există și tipuri mai rare: Această boală este deosebit de agresivă din mai multe motive. În primul rând, are o tendință rapidă de extindere locală și de metastazare la ficat, peritoneu sau ganglioni limfatici. În al doilea rând, răspunde slab la tratamentele convenționale de chimioterapie și radioterapie, ceea ce limitează opțiunile terapeutice. O altă particularitate este dificultatea diagnosticării precoce. Pancreasul se află într-o poziție profundă în abdomen și tumorile mici nu provoacă simptome evidente. Din acest motiv, în multe situații, cancerul pancreatic este descoperit abia atunci când este deja avansat sau când există metastaze la distanță, ceea ce reduce șansele de tratament curativ. Incidență rară, dar mortalitate ridicată Cancerul pancreatic reprezintă aproximativ 3% dintre toate cancerele diagnosticate, dar provoacă aproape 7% dintre decesele prin cancer. Această disproporție reflectă agresivitatea tumorii și dificultatea tratamentului. Deși nu este printre cele mai frecvente cancere, impactul său asupra sănătății publice este major. Rata mare a mortalității îl plasează printre primele cauze de deces prin cancer la nivel mondial. Lipsa unui program de screening eficient face ca depistarea precoce să fie extrem de dificilă. Pacienții ajung de obicei la medic când apar simptome evidente, dar în acel moment boala este adesea avansată. Simptomele apar târziu Cancerul pancreatic este o boală „tăcută”. Pancreasul este situat profund în abdomen și nu dă semne evidente atunci când tumora este mică. Primele simptome apar, de regulă, când tumora este deja dezvoltată. Icterul mecanic este cel mai frecvent semn, mai ales atunci când tumora este localizată în capul pancreasului. Pielea și ochii devin galbeni, urina se închide la culoare, iar scaunele devin decolorate. Alte simptome includ durerile abdominale persistente, uneori cu iradiere în spate, pierderea neintenționată în greutate, lipsa poftei de mâncare și oboseala. Aceste manifestări, fiind nespecifice, pot fi confundate cu alte boli digestive. Această evoluție silențioasă explică de ce majoritatea pacienților sunt diagnosticați tardiv și de ce doar o minoritate este eligibilă pentru tratament chirurgical curativ. Factorii de risc principali Cercetările medicale au identificat factori de risc clari pentru cancerul pancreatic. Printre cei mai importanți: Reducerea acestor factori prin schimbări de stil de viață are un impact important asupra scăderii riscului. Predispoziție genetică Aproximativ 10% dintre cazurile de cancer pancreatic au legătură cu mutații genetice moștenite. Cele mai cunoscute sunt mutațiile BRCA2 și BRCA1, implicate și în cancerul de sân și ovar. Sindromul Lynch, asociat cu cancerele colonului și uterului, este un alt exemplu. Testarea genetică poate identifica persoanele cu risc crescut. Acestea pot beneficia de monitorizare atentă și de măsuri preventive. Medicina modernă folosește tot mai mult aceste informații genetice pentru a personaliza tratamentul, crescând șansele de succes. Vârsta medie la diagnostic Majoritatea pacienților sunt diagnosticați după 65 de ani. Riscul crește odată cu vârsta, datorită acumulării de mutații celulare și expunerii îndelungate la factori de risc. Acest aspect explică de ce cancerul pancreatic este mai frecvent în populația vârstnică. Totuși, cazurile la persoane tinere nu sunt excluse, mai ales atunci când există mutații genetice moștenite. Prognostic dificil Cancerul pancreatic are unul dintre cele mai dificile prognostice din oncologie. Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 10%, ceea ce îl face unul dintre cele mai letale tipuri de cancer. Șansele de supraviețuire depind în primul rând de stadiul bolii la diagnostic. Pacienții la care tumora este rezecabilă chirurgical au un prognostic mai bun. Totuși, chiar și în aceste cazuri, riscul de recidivă este mare. Acest tablou arată importanța diagnosticării precoce și a accesului la centre medicale specializate. Localizarea tumorilor Localizarea tumorii în pancreas influențează atât manifestările clinice, cât și opțiunile de tratament. În peste 60% dintre cazuri, cancerul pancreatic se dezvoltă în capul pancreasului. Această zonă se află în imediata apropiere a căilor biliare și a duodenului. Pe măsură ce tumora crește, comprimă canalul biliar principal și determină apariția icterului mecanic. Pacientul observă colorarea galbenă a pielii și a ochilor, urina devine închisă la culoare, iar scaunele capătă un aspect decolorat. Icterul este adesea primul semn care aduce pacientul la medic, permițând diagnosticarea într-un stadiu relativ mai timpuriu comparativ cu alte localizări. Tumorile situate în corpul și coada pancreasului sunt mai dificil de depistat. Ele nu obstruează căile biliare, motiv pentru care nu determină icter. Simptomele apar doar atunci când formațiunea devine voluminoasă și invadează structurile din jur. Pacienții pot acuza dureri persistente în abdomenul superior sau în spate, scădere semnificativă în greutate și oboseală accentuată. Din păcate, aceste tumori sunt diagnosticate frecvent în stadii avansate sau chiar atunci când au produs metastaze hepatice ori … Read more

Cancerul de colon este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice din lume. În România, incidența este în creștere, iar diagnosticarea precoce rămâne o provocare. Colonul este un segment esențial al tubului digestiv, responsabil de absorbția apei și a electroliților și de formarea bolului fecal. Atunci când la acest nivel apare o tumoră malignă, întreaga funcționalitate digestivă poate fi afectată. Patologia malignă a colonului are un impact major asupra sănătății publice și reprezintă o problemă serioasă pentru pacient și familie. Intervenția chirurgicală rămâne tratamentul standard, iar tehnicile moderne minim-invazive, precum chirurgia laparoscopică și robotică, oferă rezultate superioare. Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), are o experiență vastă în diagnosticul și tratamentul cancerului de colon. În continuare, vei găsi informații esențiale despre cauze, simptome, diagnostic și soluții chirurgicale moderne. Ce este cancerul de colon? Cancerul de colon este o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul intestinului gros, mai exact din celulele care căptușesc mucoasa colonică. Procesul începe prin apariția unor modificări genetice în celulele epiteliale, care încep să se multiplice necontrolat și să formeze leziuni precanceroase. În majoritatea cazurilor, cancerul de colon are ca punct de plecare polipii adenomatoși. Aceștia sunt formațiuni benigne care se dezvoltă pe suprafața mucoasei. Deși nu toți polipii se transformă în cancer, anumite tipuri de adenoame au un risc semnificativ de a evolua malign. Transformarea se produce treptat, pe parcursul a 7–10 ani, ceea ce oferă o fereastră importantă pentru depistare și tratament. Din punct de vedere histologic, majoritatea tumorilor maligne ale colonului sunt adenocarcinoame, ceea ce înseamnă că provin din celulele glandulare ale mucoasei. Mai rar, pot apărea alte forme, precum carcinomul mucinos sau carcinomul cu celule în inel cu pecete, care au un comportament mai agresiv. Boala are o evoluție progresivă. Celulele maligne depășesc inițial mucoasa, invadează stratul muscular și apoi structurile vecine. În timp, pot ajunge la ganglionii limfatici și, prin circulația sanguină, pot determina metastaze la nivelul ficatului sau plămânilor. Cancerul de colon trebuie privit ca o afecțiune potențial prevenibilă, deoarece există posibilitatea de a identifica și rezeca polipii înainte ca aceștia să se transforme malign. Colonoscopia joacă un rol central în această prevenție, fiind considerată „standardul de aur” pentru depistarea leziunilor premaligne. Un aspect important este că boala apare de obicei după vârsta de 50 de ani, dar în ultimul deceniu se observă o creștere alarmantă a incidenței și la persoane mai tinere. Acest fenomen se corelează cu stilul de viață modern, caracterizat prin alimentație dezechilibrată, sedentarism și factori de mediu. Așadar, cancerul de colon este rezultatul unui proces biologic complex, dar lent, care oferă timp pentru prevenție și intervenție. Înțelegerea mecanismului de apariție ajută pacientul să conștientizeze importanța controalelor periodice și a screening-ului, mai ales dacă există factori de risc. Factori de risc Există mai mulți factori care cresc probabilitatea apariției cancerului de colon: Datele epidemiologice arată că persoanele peste 50 de ani au un risc mai mare, însă în ultimii ani crește și numărul cazurilor la persoane mai tinere. Simptome și semne clinice Cancerul de colon este adesea silențios în stadiile incipiente. Aceasta explică de ce mulți pacienți ajung la medic când boala este deja avansată. Totuși, există câteva simptome de alarmă pe care nu trebuie să le ignori: Dacă prezinți astfel de simptome, programarea la un consult de specialitate devine esențială. Programează-te la un consult de specialitate pentru evaluarea colonului și depistarea timpurie a eventualelor leziuni. Diagnosticul cancerului de colon Diagnosticul corect se bazează pe mai multe investigații: Colonoscopia rămâne investigația de referință. Depistarea și rezecția polipilor în cadrul colonoscopiei poate salva vieți. Stadializarea cancerului de colon În oncologie, stadializarea este fundamentul oricărui plan terapeutic. Ea indică gradul de extindere al bolii și permite alegerea tratamentului potrivit pentru fiecare pacient. În cazul cancerului de colon, se folosește sistemul TNM (Tumoră, Noduli, Metastaze), care descrie dimensiunea tumorii primare, afectarea ganglionilor limfatici și existența metastazelor la distanță. Din acest sistem rezultă stadiile clinice 0 până la IV. Stadiul 0 și Stadiul I Stadiul II În acest stadiu, tumora invadează mai profund peretele colonului, putând ajunge la seroasă sau chiar în țesuturile din jur. Totuși, nu există încă diseminare ganglionară. Se împart mai multe subcategorii: Rata de supraviețuire la 5 ani este mai mică decât în stadiul I, variind între 70-85%. În anumite cazuri cu factori de risc (tumori mari, invazie vasculară sau perineurală), se recomandă chimioterapie adjuvantă. Stadiul III Stadiul III este caracterizat prin afectarea ganglionilor limfatici regionali, indiferent de dimensiunea tumorii. Cu cât numărul de ganglioni invadați este mai mare, cu atât prognosticul scade. Supraviețuirea la 5 ani variază între 40 și 65%. Tratamentul standard include rezecția chirurgicală urmată de chimioterapie adjuvantă. Stadiul IV Stadiul IV înseamnă prezența metastazelor la distanță. Cele mai frecvente localizări sunt ficatul și plămânii, dar pot apărea și la nivel osos sau cerebral. Supraviețuirea la 5 ani este redusă, în general sub 15%. Totuși, datorită progreselor chirurgicale și oncologice, unii pacienți pot beneficia de rezecția metastazelor hepatice sau pulmonare, ceea ce le crește semnificativ șansele de supraviețuire. Importanța screeningului Datele clinice arată că rata de supraviețuire scade proporțional cu avansarea stadiului. În stadiul I, peste 9 din 10 pacienți trăiesc cel puțin 5 ani după tratament. În schimb, în stadiul IV, doar 1-2 pacienți din 10 supraviețuiesc acest interval. Această diferență arată clar importanța screeningului. Depistarea precoce prin colonoscopie permite identificarea polipilor și rezecția lor înainte ca aceștia să devină cancer. De asemenea, permite descoperirea bolii în stadii incipiente, când șansele de vindecare sunt foarte mari. Tratamentul chirurgical Tratamentul standard al cancerului de colon este intervenția chirurgicală. Aceasta presupune îndepărtarea segmentului de colon afectat și a ganglionilor limfatici regionali. Chirurgia laparoscopică Laparoscopia este tehnica prin care se realizează rezecția colonului prin incizii mici. Beneficiile sunt clare: durere postoperatorie redusă, recuperare rapidă, risc scăzut de complicații. Chirurgia robotică Chirurgia robotică reprezintă cea mai avansată formă de chirurgie minim-invazivă. Robotul oferă o vizibilitate tridimensională și o precizie superioară, ceea ce permite o disecție fină și sigură a structurilor anatomice. Dr. Drașovean Radu utilizează aceste tehnici moderne, … Read more

Cancerul gastric este una dintre cele mai agresive forme de cancer digestiv. În România, rămâne o problemă importantă de sănătate publică, pentru că este adesea diagnosticat târziu. Totuși, opțiunile moderne de tratament, inclusiv chirurgia minim-invazivă, oferă șanse reale de vindecare și îmbunătățire a calității vieții. Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică) îți oferă informații clare și detaliate, astfel încât să înțelegi mai bine pașii de tratament. Ce este cancerul gastric? Cancerul gastric apare atunci când celulele din mucoasa stomacului încep să se înmulțească necontrolat. Cele mai multe cazuri sunt adenocarcinoame, care se dezvoltă din celulele glandelor gastrice. De cele mai multe ori, boala evoluează lent. În stadiile incipiente poate să nu dea simptome clare, ceea ce explică diagnosticul tardiv. Totuși, recunoașterea factorilor de risc și prezentarea la medic atunci când apar semne digestive persistente poate schimba radical prognosticul. Factori de risc și cauze Nu există o singură cauză pentru cancerul gastric. Dezvoltarea lui este rezultatul mai multor factori combinați. Printre cei mai importanți: Cunoașterea acestor factori este esențială. Dacă te regăsești într-o categorie de risc, investigațiile periodice devin obligatorii. Simptomele cancerului gastric Simptomele variază în funcție de stadiul bolii. În fazele timpurii, pacientul poate acuza doar disconfort abdominal, balonare sau lipsa poftei de mâncare. Pe măsură ce boala avansează, apar: Prezența acestor simptome nu înseamnă automat cancer gastric. Totuși, ele nu trebuie ignorate. Consultul medical rapid face diferența. Diagnostic și investigații Diagnosticul corect este esențial pentru alegerea tratamentului. Medicul recomandă: Fără aceste etape, tratamentul nu poate fi planificat corect. Importanța stadializării Stadializarea arată cât de extins este cancerul gastric. Aceasta se face după clasificarea TNM: Tratamentul este diferit în funcție de stadiu. De exemplu, o tumoră descoperită în stadiu incipient poate fi tratată prin chirurgie curativă, uneori minim-invazivă. În stadii avansate, este nevoie de tratament multimodal, combinând chirurgie, chimioterapie și radioterapie. Tratamentul cancerului gastric Tratamentul este întotdeauna personalizat. El se stabilește în cadrul unei echipe multidisciplinare, unde chirurgul, oncologul, gastroenterologul și radioterapeutul colaborează. Chirurgia cancerului gastric Chirurgia rămâne tratamentul de bază pentru cancerul gastric operabil. Gastrectomia subtotală Gastrectomia subtotală este o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează aproximativ două treimi din stomac, păstrându-se porțiunea superioară, inclusiv cardia și o parte din corpul gastric. Această procedură este recomandată în cazurile în care tumora este localizată în partea inferioară a stomacului, de obicei în regiunea antrală sau pilorică. Scopul principal este îndepărtarea completă a formațiunii tumorale, împreună cu o margine de siguranță oncologică. În același timp, chirurgul realizează și o limfadenectomie, adică îndepărtarea ganglionilor limfatici regionali, deoarece aceștia pot conține celule canceroase. Reconstrucția tubului digestiv se face prin anastomozarea porțiunii rămase a stomacului la intestinul subțire. Cele mai utilizate tehnici sunt: Avantajul gastrectomiei subtotale, atunci când este oncologic posibilă, este păstrarea unei părți din stomac. Acest lucru ajută la menținerea unei digestii mai apropiate de cea normală și la o calitate mai bună a vieții după operație, comparativ cu gastrectomia totală. Chirurgia poate fi efectuată atât prin abord clasic, cât și prin tehnici minim-invazive, laparoscopice sau robotice. În centrele specializate, aceste metode reduc semnificativ timpul de spitalizare și accelerează recuperarea postoperatorie. Gastrectomia totală Gastrectomia totală este intervenția chirurgicală prin care stomacul este complet îndepărtat. După rezecție, chirurgul realizează reconstrucția tubului digestiv printr-o anastomoză esofago-jejunală, adică leagă esofagul direct de intestinul subțire. Această operație se indică în situațiile în care tumora este: În timpul gastrectomiei totale, chirurgul realizează și limfadenectomia extinsă, adică îndepărtarea ganglionilor limfatici regionali, deoarece aceștia pot conține celule tumorale. Intervenția poate fi efectuată prin chirurgie clasică, laparoscopică sau robotică, în funcție de particularitățile fiecărui pacient și de experiența echipei chirurgicale. Consecințele gastrectomiei totale implică modificări digestive importante. Pacientul va trebui să adopte o dietă adaptată, cu mese mici și frecvente. Absorbția anumitor vitamine și minerale, în special vitamina B12, fier și calciu, poate fi afectată. De aceea, suplimentarea și monitorizarea atentă fac parte din planul de recuperare. Deși este o intervenție complexă, gastrectomia totală poate oferi șanse reale de vindecare, mai ales dacă este asociată cu terapiile oncologice moderne. Limfadenectomia În tratamentul cancerului gastric, limfadenectomia reprezintă o etapă chirurgicală esențială. Aceasta presupune îndepărtarea ganglionilor limfatici regionali împreună cu tumora. Rolul ei este dublu: permite o stadializare corectă a bolii și crește șansele de control local și supraviețuire. Studiile au demonstrat că răspândirea celulelor canceroase către ganglionii limfatici apare frecvent chiar și în stadii relativ timpurii. De aceea, simpla rezecție a stomacului fără limfadenectomie nu este suficientă. Există mai multe tipuri de limfadenectomie: În prezent, limfadenectomia de tip D2 este standardul de aur în tratamentul chirurgical al cancerului gastric, deoarece oferă cele mai bune rezultate în ceea ce privește supraviețuirea pe termen lung. Calitatea limfadenectomiei nu se rezumă doar la numărul de ganglioni excizați. Este important ca disecția să fie completă, atentă și realizată într-un centru cu experiență în chirurgie oncologică. Recomandările internaționale indică recoltarea a cel puțin 15 ganglioni pentru o stadializare corectă, însă în practica modernă se urmărește frecvent un număr mai mare, de peste 25. Limfadenectomia poate fi realizată atât prin chirurgie clasică, cât și prin tehnici minim-invazive laparoscopice sau robotice. Aceste metode moderne permit o vizualizare detaliată a structurilor vasculare și limfatice, facilitând disecția sigură și completă. În final, succesul tratamentului nu depinde doar de rezecția tumorii gastrice, ci și de calitatea limfadenectomiei. Aceasta influențează direct prognosticul, riscul de recidivă și șansele de supraviețuire pe termen lung. Chirurgia minim-invazivă Progresele medicale permit astăzi tratamentul cancerului gastric prin tehnici laparoscopice și robotice. Pacienții care beneficiază de aceste tehnici au o recuperare mai bună și pot începe mai repede tratamentele adjuvante. 👉 Dacă vrei să afli dacă ești eligibil pentru chirurgie minim-invazivă, programează o consultație la Dr. Drașovean Radu. Chimioterapia Chimioterapia este utilizată înainte sau după operație. Radioterapia Mai rar folosită în cancerul gastric comparativ cu alte cancere digestive, radioterapia poate fi indicată în combinație cu chimioterapia, pentru control local. Tratamentul țintit și imunoterapia În ultimii ani, tratamentele țintite și imunoterapia au adus progrese importante. Aceste opțiuni pot prelungi supraviețuirea și pot oferi o calitate mai bună a vieții. Viața … Read more

Cancerul mamar este cea mai frecventă formă de cancer la femei și reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel global. Detectarea timpurie salvează vieți. Simptomele cancerului mamar nu trebuie niciodată ignorate. Chiar dacă multe dintre ele pot părea banale, ele ascund uneori o boală gravă. În acest articol vei afla detaliat care sunt principalele semne și manifestări ale cancerului de sân, cum le poți recunoaște și când trebuie să mergi la medic. De ce este importantă recunoașterea simptomelor cancerului mamar? Un diagnostic pus la timp crește șansele de vindecare. Datele arată că rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul mamar depistat în stadiu incipient depășește 90%. Când boala este descoperită târziu, aceste șanse scad dramatic. Tu ești cea care poate observa primele modificări ale sânilor. De aceea este esențial să știi ce semne trebuie urmărite. Cancerul mamar nu doare întotdeauna. Absența durerii nu înseamnă absența bolii. Simptomele cancerului mamar: ce trebuie să urmărești? 1. Nodulul mamar Nodulul mamar reprezintă cel mai frecvent semn al cancerului de sân și, în același timp, cel mai ușor de recunoscut de către pacientă. În cele mai multe cazuri, acesta se prezintă sub forma unei mase dure, cu margini neregulate și fixată la țesuturile din jur. În stadiile incipiente nu produce durere, motiv pentru care multe femei tind să ignore prezența lui. Este important să înțelegi diferența dintre un nodul malign și o formațiune benignă, cum ar fi chistul mamar sau fibroadenomul. Chisturile au de obicei contur rotund, neted și se mișcă liber sub piele. Fibroadenomul este, de asemenea, mobil și mai moale la palpare. Nodulul malign, în schimb, este mai ferm, aderent la structurile vecine și poate provoca o retracție discretă a pielii sau a mamelonului. Dimensiunea nodulului poate varia, de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Un nodul mai mic de 1 cm este dificil de depistat la palpare, dar poate fi evidențiat prin ecografie sau mamografie. Din acest motiv, consultul de specialitate și investigațiile imagistice rămân esențiale pentru un diagnostic corect. Autoexaminarea lunară joacă un rol major în depistarea precoce. Ideal este să o faci la câteva zile după terminarea menstruației, când sânul este mai puțin congestionat și mai ușor de evaluat. Palpează cu vârful degetelor fiecare sân, în mișcări circulare, acoperind toată suprafața glandei mamare și extinzându-te până la axilă. Dacă simți o formațiune nouă, dură sau persistentă, nu aștepta să dispară de la sine. Prezentarea la medic cât mai repede îți oferă șansa de a beneficia de un diagnostic precoce și de un tratament eficient. Nodulul malign depistat la timp poate fi tratat prin metode mai puțin invazive, cu o rată mare de succes. 2. Modificări ale pielii sânului Pielea sânului poate fi un indicator timpuriu al cancerului mamar. Schimbările care apar nu sunt doar estetice, ci pot semnala o afectare profundă a țesuturilor și a vaselor limfatice. De aceea, orice modificare observată trebuie evaluată medical. Unul dintre semnele frecvente este roșeața persistentă. Dacă pielea devine roșiatică și aspectul nu se ameliorează în câteva zile, acest lucru poate sugera inflamație locală cauzată de prezența unei tumori. Un alt simptom important este îngroșarea pielii. Țesutul afectat de procesul tumoral devine mai dens și își pierde elasticitatea. La palpare, pielea poate fi mai dură sau mai rigidă comparativ cu zonele sănătoase. Aspectul de „coajă de portocală” apare atunci când celulele tumorale blochează vasele limfatice. Pielea capătă un aspect neregulat, cu mici gropițe vizibile. Acest semn este extrem de sugestiv pentru cancerul mamar și nu trebuie ignorat. De asemenea, pot apărea zone retrase sau gropițe vizibile. Retracția pielii apare din cauza tracțiunii exercitate de o tumoră care invadează țesuturile subiacente. Aceste zone pot fi ușor de observat la lumina naturală sau atunci când ridici brațul. Astfel de modificări nu indică întotdeauna cancer, dar reprezintă un semnal de alarmă medicală. Doar un consult de specialitate poate face diferența între o leziune benignă și o afecțiune malignă. 3. Retracția mamelonului Retracția mamelonului apare atunci când acesta se întoarce spre interior, pierzându-și poziția normală. Dacă mamelonul a avut mereu această formă, fenomenul este considerat o variantă anatomică normală. Îngrijorător devine atunci când retracția apare brusc sau se accentuează în timp. Retracția dobândită a mamelonului poate semnala existența unei tumori în spatele areolei, care trage de țesuturi și modifică structura locală. De obicei, aceste tumori sunt situate în regiunea subareolară și pot fi atât palpabile, cât și nepalpabile la început. Pe lângă inversarea propriu-zisă, se pot observa modificări asociate precum: Aceste semne nu trebuie ignorate. O retracție apărută recent nu este doar o modificare estetică, ci un simptom care necesită investigații rapide. Medicul specialist va recomanda ecografie, mamografie sau RMN mamar pentru a stabili cauza exactă. Retracția mamelonului este un semnal de alarmă medicală. Prezentarea cât mai repede la un consult de specialitate poate face diferența între un diagnostic precoce și o descoperire tardivă a bolii. 4. Secreția mamelonară anormală Eliminarea de lichid prin mamelon, mai ales dacă este hemoragică, maronie sau purulentă, este un semn de alarmă. Nu trebuie confundată cu secreția lactată normală din perioada de alăptare. Cancerul mamar poate determina secreții patologice prin afectarea ductelor galactofore. 5. Asimetria sânilor O diferență de volum sau de formă apărută recent trebuie investigată. Nu este întotdeauna un semn de cancer, dar poate fi un indicator de boală malignă. 6. Ganglionii axilari măriți Cancerul mamar se răspândește frecvent la ganglionii limfatici axilari. Aceștia se pot simți ca formațiuni ferme, nedureroase, la nivelul axilei. Dacă observi noduli în axilă sau în zona supraclaviculară, nu amâna vizita la medic. 7. Durere sau sensibilitate Durerea nu este simptomul tipic al cancerului mamar, dar poate apărea în anumite cazuri. Unele paciente acuză tensiune, arsură sau durere localizată în jurul unei tumori. Durerea persistentă și inexplicabilă trebuie întotdeauna investigată. Semne mai puțin cunoscute ale cancerului mamar Unele simptome sunt subtile și trec adesea neobservate: Aceste semne pot fi confundate cu probleme benigne. Totuși, ele pot ascunde o tumoră malignă. Simptomele cancerului inflamator mamar Cancerul inflamator al sânului este o formă rară, dar agresivă. Se manifestă diferit de celelalte tipuri de … Read more