Microbiomul uman nu este doar un detaliu biologic interesant, ci un partener invizibil care ne influențează digestia, imunitatea, greutatea corporală, comportamentul și chiar sănătatea mintală. Într-un articol scris pentru pacienții interesați de sănătate generală și echilibru intestinal, Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), explică în profunzime rolul esențial al microbiomului în viața noastră.
Microorganismele sunt peste tot – și sunt parte din noi
În fiecare clipă, suntem înconjurați de miliarde de microorganisme. Pe mâini, pe telefon, în gură, pe piele și, mai ales, în interiorul nostru. Deși ideea poate părea neplăcută la prima vedere, majoritatea acestor microbi nu sunt dăunători – dimpotrivă. De milioane de ani, am dezvoltat o relație de simbioză cu ei. Noi le oferim hrană și mediu de viață, iar în schimb, ei contribuie la buna funcționare a corpului.
Astăzi, știm că echilibrul acestor microorganisme – cunoscute sub denumirea de microbiom – este crucial pentru sănătate. Un dezechilibru în microbiomul intestinal poate duce la probleme digestive, obezitate, boli autoimune și chiar tulburări neuropsihice.
Știai că în corpul uman trăiesc de 10 ori mai mulți microbi decât celule umane?
Nașterea microbiomului: cum începem viața
Înainte de naștere, fătul este steril. Însă, în timpul trecerii prin canalul de naștere, corpul nou-născutului este colonizat de bacterii provenite din flora vaginală și intestinală a mamei. Aceasta este o etapă critică pentru formarea microbiomului intestinal. Bebelușii născuți prin cezariană prezintă un microbiom diferit, iar studiile clinice au asociat această diferență cu un risc crescut de astm bronșic, alergii, boli autoimune și chiar tulburări hematologice precum leucemia.
Laptele matern conține oligozaharide specializate – zaharuri nedigerabile pentru bebeluș, dar esențiale pentru anumite tulpini bacteriene benefice. Prin acest mecanism, corpul mamei hrănește indirect microbiomul copilului, ajutând la dezvoltarea sistemului imunitar și a unei flore intestinale echilibrate.
Trei tipuri de microbi: de la oaspeți tăcuți la aliați activi
Microbiomul este compus dintr-o varietate de bacterii, virusuri, fungi și arhee. Acești „locatari” se împart, în linii mari, în trei categorii:
- Microorganisme comensale – trăiesc în armonie cu gazda, ocupând spațiul și împiedicând proliferarea agenților patogeni;
- Microorganisme potențial patogene – pot cauza daune în anumite condiții, dar în echilibru nu sunt periculoase. De exemplu, bacteriile care produc acid ce poate afecta smalțul dentar dacă nu avem o igienă orală corectă;
- Microorganisme simbiotice – sunt benefice, ajutând la digestie, sinteza vitaminelor, metabolismul acizilor biliari și reglarea inflamației.
Intestinul tău găzduiește aproximativ 380.000 de miliarde de bacterii din până la 5.000 de specii diferite.
Rolul intestinului și legătura cu sistemul imunitar
Intestinul este organul cu cea mai densă populație microbiană din corp. Este, în același timp, o poartă de intrare pentru patogeni, motiv pentru care este protejat de o componentă majoră a sistemului imunitar: țesutul limfoid asociat intestinului (GALT – Gut-Associated Lymphoid Tissue).
Pentru a fi tolerați de gazdă, microbii benefici „negociază” în mod constant cu celulele imune. Ei secretă molecule semnal care reglează răspunsul imun, reduc inflamația și stimulează regenerarea epiteliului intestinal. Când acest echilibru este perturbat – de exemplu, prin antibiotice, alimentație dezechilibrată sau stres cronic – pot apărea disbioze, cu efecte sistemice.
Microbiomul și comunicarea cu creierul: axa intestin-creier
În ultimii ani, cercetările au demonstrat existența unei legături directe între intestin și creier, cunoscută sub numele de „axa intestin-creier”. O mare parte din serotonina corpului – neurotransmițătorul fericirii – este produsă în intestin, nu în creier. Microorganismele intestinale pot stimula celulele enteroendocrine să producă serotonină, dopamină și GABA, influențând dispoziția, somnul și capacitatea de concentrare.
Mai mult, microbiomul comunică cu sistemul nervos central prin nervul vag, care acționează ca o autostradă informațională între creier și tractul digestiv. Astfel, bacteriile intestinale pot influența direct comportamentul, răspunsul la stres și chiar riscul de depresie sau anxietate.
Studii recente au arătat că șoarecii care au primit transplant fecal de la pacienți cu depresie au început să prezinte simptome similare depresiei.
Ce influențează microbiomul?
Microbiomul este un ecosistem dinamic, sensibil la numeroși factori. Alimentația este cel mai important dintre ei. Fibrele vegetale hrănesc bacteriile benefice, în timp ce zaharurile rafinate și grăsimile saturate favorizează dezvoltarea bacteriilor inflamatorii.
Mai mult, ceea ce mâncăm în mod repetat influențează preferințele alimentare ale microbiomului – și, implicit, ale creierului nostru. Bacteriile trimit semnale către creier pentru a cere mai mult din ceea ce le place: legume sau, din păcate, fast-food. Așa se pot crea cicluri vicioase care duc la dezechilibre metabolice și obezitate.
Ai trecut printr-o perioadă stresantă și ai mâncat mai mult fast-food? Microbii „junk-food” s-au înmulțit și au trimis semnale pentru a menține tiparul alimentar. Rezultatul: o floră dezechilibrată, creștere în greutate și inflamație cronică de grad redus.
Când microbiomul ne sabotează sănătatea
Microbiomul intestinal este un ecosistem extrem de sensibil. Atunci când balanța dintre bacteriile benefice și cele patogene este perturbată, apare ceea ce specialiștii numesc disbioză intestinală. Acest dezechilibru poate avea efecte locale – asupra tractului gastrointestinal – dar și sistemice, influențând funcționarea întregului organism.
Tot mai multe dovezi științifice leagă disbioza de o gamă variată de afecțiuni cronice. Printre cele mai frecvente se numără sindromul de intestin iritabil (IBS), boala Crohn și colita ulcerativă – afecțiuni inflamatorii intestinale care pot duce la complicații majore, inclusiv intervenții chirurgicale. Disbioza poate accentua inflamația, poate compromite integritatea mucoasei intestinale și poate influența răspunsul la tratamentele standard.
Dar impactul microbiomului nu se oprește la nivel digestiv. Studii recente au evidențiat legături între dezechilibrul florei intestinale și boli neurologice precum autismul, schizofrenia sau boala Parkinson. Unul dintre primele simptome ale bolii Parkinson, cu mult înainte de apariția tulburărilor motorii, este constipația cronică – o manifestare frecvent asociată cu disbioza.
Disfuncțiile microbiomului pot avea un rol și în bolile oncologice. Se discută intens despre influența florei intestinale asupra riscului de cancer colorectal, dar și asupra eficienței tratamentelor oncologice moderne, cum ar fi imunoterapia. Un microbiom echilibrat poate îmbunătăți răspunsul la tratament, în timp ce disbioza poate reduce eficiența acestuia și poate crește toxicitatea.
Din punct de vedere clinic, simptomele disbiozei pot fi variate: balonare, disconfort abdominal persistent, alternanță între constipație și diaree, digestie lentă sau senzația de oboseală inexplicabilă. În multe cazuri, pacienții ignoră aceste semnale timp îndelungat, fără să știe că la baza lor ar putea sta un dezechilibru microbian.
Pentru medicii chirurgi, în special cei care practică tehnici minim-invazive, disbioza este relevantă nu doar pentru diagnosticul corect, ci și pentru planificarea preoperatorie și recuperarea postoperatorie. Pacienții cu microbiom dezechilibrat pot prezenta inflamație sistemică de grad scăzut, risc crescut de infecții și vindecare întârziată.
👉 Dacă te confrunți cu simptome digestive recurente, suferi de o boală cronică sau urmează să treci printr-o intervenție chirurgicală, este esențial să discuți cu un medic specializat. Programează-te la un consult cu Dr. Drașovean Radu pentru o evaluare completă și o abordare personalizată care ia în considerare nu doar organul afectat, ci și echilibrul ecosistemului intestinal.
Putem interveni asupra microbiomului?
Răspunsul este categoric da. Deși microbiomul se formează încă din primele zile de viață, compoziția sa este dinamică și influențată permanent de stilul nostru de viață. Acest aspect reprezintă o veste excelentă pentru oricine își dorește să îmbunătățească sănătatea generală prin măsuri concrete și sustenabile.
Microbiomul este modelabil. Modificările aduse dietei, rutinei zilnice sau expunerii la antibiotice pot determina schimbări majore în echilibrul dintre bacteriile benefice și cele patogene. Alimentația bogată în fibre alimentare – în special cele provenite din legume, fructe, cereale integrale și leguminoase – hrănește bacteriile „bune” (precum cele din genurile Lactobacillus, Bifidobacterium și Akkermansia), contribuind la o digestie eficientă, un tranzit intestinal regulat și o barieră intestinală sănătoasă.
Pe de altă parte, un consum crescut de zaharuri rafinate, grăsimi saturate și produse ultraprocesate favorizează dezvoltarea unei flore dezechilibrate, cu risc crescut de inflamație cronică și disbioză intestinală. De asemenea, sedentarismul și stresul psihic cronic pot perturba compoziția microbiomului, afectând în lanț sistemul imunitar și metabolismul.
Intervenții suplimentare pot fi recomandate în anumite situații clinice. Administrarea de probiotice – culturi vii de bacterii benefice – poate susține reechilibrarea florei intestinale, mai ales după tratamente cu antibiotice sau în sindroamele intestinale funcționale. Totodată, prebioticele (fibre nedigerabile care hrănesc bacteriile bune) completează acest efect.
În cazuri selecționate, transplantul de microbiotă fecală a devenit o soluție terapeutică validată științific, în special în tratamentul infecțiilor recidivante cu Clostridium difficile. Procedura presupune introducerea unei suspensii de material fecal provenit de la un donator sănătos în tractul digestiv al pacientului, cu scopul de a reface echilibrul microbian și de a restabili funcționalitatea florei intestinale.
Un aspect mai puțin cunoscut este că intervențiile chirurgicale digestive, inclusiv chirurgia bariatrică, pot avea un impact indirect semnificativ asupra microbiomului. Reducerea volumului gastric, modificarea traiectului alimentelor sau scăderea inflamației cronice asociate obezității contribuie la restructurarea florei intestinale. Studiile recente arată că pacienții care suferă intervenții bariatrice experimentează o creștere a bacteriilor benefice și o reducere a celor patogene, în paralel cu ameliorarea sindroamelor metabolice.
👉 Dacă ai o afecțiune digestivă cronică, ai urmat tratamente repetate cu antibiotice sau ești interesat(ă) de o intervenție chirurgicală cu impact metabolic, discută cu Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), pentru un plan de abordare personalizat, adaptat atât nevoilor tale medicale, cât și florei tale intestinale.
Viitorul medicinei este microbian
Microbiomul uman deschide o eră nouă în medicină. În curând, este posibil ca diagnosticul și tratamentul multor afecțiuni să includă evaluarea compoziției florei intestinale. Deja, cercetările sugerează că anumite profiluri bacteriene pot prezice răspunsul la imunoterapie sau riscul de complicații postoperatorii.
Pentru medicii specializați în chirurgie generală și tehnici minim-invazive, înțelegerea acestui ecosistem devine tot mai importantă. Un microbiom echilibrat poate reduce inflamația postoperatorie, poate accelera vindecarea și poate preveni complicațiile.
Nu putem trăi fără microbiomul nostru. În loc să luptăm împotriva lui, trebuie să învățăm să-l sprijinim.
👉 Ești interesat de sănătatea digestivă sau urmează să treci printr-o intervenție chirurgicală? Contactează clinica Dr. Drașovean Radu pentru o evaluare detaliată și recomandări adaptate nevoilor tale.
Microbiomul – un aliat invizibil al chirurgiei moderne
În concluzie, microbiomul nu este un simplu pasaj biologic de care trebuie să fim conștienți, ci un actor activ care influențează starea noastră de sănătate generală, răspunsul la tratamente și chiar recuperarea după intervenții chirurgicale. O abordare integrată, care combină chirurgia minim-invazivă cu susținerea echilibrului intestinal, poate reprezenta cheia către o vindecare mai rapidă și mai sigură.
Dorești să afli cum poți susține echilibrul florei tale intestinale înainte și după o intervenție chirurgicală? Programează-te la o consultație cu Dr. Drașovean Radu și descoperă ce înseamnă medicina modernă, personalizată.