Rumo Digital

Duodenopancreatectomia, adesea cunoscută sub denumirea de procedura Whipple, este o intervenție chirurgicală complexă

Cancerul gastric, cunoscut și ca cancer de stomac, este una dintre cele mai complexe afecțiuni oncologice ale tractului digestiv. Deși incidența sa a scăzut în ultimele decenii la nivel mondial, rămâne o cauză majoră de mortalitate în special în Asia de Est, dar și în Europa de Est. În România, diagnosticul se pune frecvent în stadii avansate, din cauza simptomelor nespecifice. Totuși, depistarea precoce și tratamentul corect pot crește semnificativ șansele de supraviețuire. În acest articol, îți voi explica pe larg ce este cancerul gastric, cum apare, ce simptome provoacă, ce factori de risc îl favorizează, cum se diagnostichează și care sunt metodele moderne de tratament disponibile. Ce este cancerul gastric? Cancerul gastric este o afecțiune malignă care apare atunci când celulele stomacului își pierd mecanismele normale de control al creșterii și încep să se multiplice necontrolat. Acest proces determină apariția unei tumori care invadează straturile peretelui gastric și poate să se extindă către ganglionii limfatici sau alte organe. În peste 90% dintre cazuri, este vorba despre adenocarcinom gastric. Acesta se dezvoltă din celulele glandulare ale mucoasei stomacului, responsabile de secreția de mucus și de protecția țesutului gastric împotriva acidului clorhidric. Adenocarcinomul poate fi de tip intestinal, caracterizat printr-o creștere mai ordonată a celulelor, sau de tip difuz, mai agresiv, în care celulele canceroase se răspândesc difuz în peretele gastric. Pe lângă adenocarcinom, există și alte forme mai rare de cancer gastric: Chiar dacă aceste tipuri există, adenocarcinomul gastric rămâne de departe cel mai frecvent diagnosticat și este responsabil pentru majoritatea cazurilor de mortalitate prin cancer gastric. De ce este cancerul gastric atât de periculos? Cancerul gastric are particularități care îl fac dificil de depistat la timp și greu de tratat în stadii avansate. În primul rând, stomacul este un organ central în digestie, cu o mucoasă capabilă să se regenereze rapid. Această capacitate de regenerare maschează procesul malign, pentru că simptomele inițiale sunt discrete sau confundate cu afecțiuni banale, cum ar fi gastrita sau ulcerul. De multe ori, pacienții nu acordă atenție unor semne precum balonarea, indigestia sau disconfortul abdominal ușor, iar tumora are timp să crească. Un alt aspect periculos este evoluția silențioasă a bolii. Tumorile gastrice pot rămâne asimptomatice luni sau chiar ani. În acest interval, cancerul poate infiltra straturile profunde ale peretelui gastric și se poate răspândi către ganglioni limfatici sau organe apropiate, cum ar fi pancreasul și ficatul. Când apar simptomele clare, boala este adesea deja într-un stadiu avansat. O problemă majoră este și lipsa programelor de screening eficiente în multe țări, inclusiv România. Spre deosebire de alte tipuri de cancer, cum este cel de col uterin sau colorectal, nu există o strategie națională pentru depistarea precoce a cancerului gastric. Acest lucru reduce șansa de diagnostic timpuriu. Situația este diferită în Japonia și Coreea de Sud, unde incidența bolii este mult mai mare. Acolo, screening-ul prin endoscopie este implementat la scară largă, ceea ce permite identificarea tumorilor în stadii incipiente, când tratamentul chirurgical are șanse de vindecare de peste 70%. În aceste țări, supraviețuirea pacienților cu cancer gastric este semnificativ mai bună decât în Europa. Cancerul gastric este periculos pentru că evoluează tăcut, are simptome nespecifice și este diagnosticat frecvent târziu, când opțiunile curative sunt limitate. Tocmai de aceea, este important să recunoști semnele precoce și să apelezi la investigații medicale dacă simptomele persistă. Simptomele cancerului gastric Semnele clinice apar de obicei târziu și sunt nespecifice. Printre cele mai frecvente se numără: Dacă aceste simptome persistă câteva săptămâni, este esențial să consulți un medic gastroenterolog sau chirurg generalist pentru investigații. Factori de risc pentru cancerul gastric Dezvoltarea cancerului gastric nu este întâmplătoare. Există factori de risc documentați: Recunoașterea acestor factori ajută la identificarea persoanelor cu risc crescut care ar trebui investigate mai devreme. Cum se diagnostichează cancerul gastric? Diagnosticul precoce este cheia unui prognostic bun. Metodele utilizate includ: Un diagnostic corect nu se limitează la identificarea tumorii. Este importantă și stadializarea, care arată cât de mult s-a extins cancerul și ghidează tratamentul. Stadiile cancerului gastric Clasificarea se face conform sistemului TNM (Tumor, Node, Metastasis): Cu cât cancerul este diagnosticat mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. Opțiuni de tratament pentru cancerul gastric Tratamentul este complex și personalizat, în funcție de stadiu, tip histologic și starea generală a pacientului. Chirurgia – metoda curativă principală Când boala este operabilă, chirurgia oferă cea mai mare șansă de vindecare. Se poate practica: Astăzi, tehnicile minim-invazive, precum chirurgia laparoscopică și robotică, permit intervenții cu incizii mai mici, durere redusă și recuperare mai rapidă, fără să compromită radicalitatea oncologică. Chimioterapia Poate fi administrată înainte de operație (neoadjuvantă) pentru a reduce volumul tumoral sau după operație (adjuvantă) pentru a elimina celulele rămase. În stadiile avansate, chimioterapia este tratament paliativ. Radioterapia Se utilizează frecvent împreună cu chimioterapia pentru control local. Terapia țintită și imunoterapia În ultimele decenii au apărut terapii moderne, precum trastuzumab pentru tumori HER2-pozitive sau imunoterapia cu inhibitori PD-1, utile mai ales în cazurile avansate. Prognostic și rate de supraviețuire Prognosticul depinde de stadiul bolii la diagnostic. Această diferență uriașă subliniază importanța depistării precoce și a accesului la tratamente moderne. Prevenirea cancerului gastric Deși nu poate fi prevenit complet, riscul poate fi redus prin: De ce să alegi chirurgia minim-invazivă? Pentru pacienții eligibili, chirurgia laparoscopică și robotică aduce beneficii importante: Dacă ai un diagnostic de cancer gastric sau simptome care ridică suspiciuni, consultă un chirurg specializat în aceste tehnici. Programează o consultație la Dr. Drașovean Radu pentru o evaluare completă și un plan personalizat de tratament. Întrebări frecvente despre cancerul gastric Cât de frecvent este cancerul gastric? Incidența este variabilă. În Europa și SUA este mai scăzută, dar în Asia de Est rămâne foarte ridicată. Este ereditar? Majoritatea cazurilor sunt sporadice. Totuși, există forme ereditare rare, asociate cu mutații genetice. Poate fi vindecat? Da, dacă este diagnosticat precoce și tratat chirurgical. În stadiile avansate, tratamentul are rol paliativ. Perspective medicale moderne Oncologia digestivă a evoluat enorm. Astăzi, combinația dintre diagnostic precoce, chirurgie minim-invazivă, terapii sistemice moderne și suport multidisciplinar oferă pacienților șanse mult mai bune. Dacă ai … Read more

Microbiomul uman nu este doar un detaliu biologic interesant, ci un partener invizibil care ne influențează digestia, imunitatea, greutatea corporală, comportamentul și chiar sănătatea mintală. Într-un articol scris pentru pacienții interesați de sănătate generală și echilibru intestinal, Dr. Drașovean Radu, medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), explică în profunzime rolul esențial al microbiomului în viața noastră. Microorganismele sunt peste tot – și sunt parte din noi În fiecare clipă, suntem înconjurați de miliarde de microorganisme. Pe mâini, pe telefon, în gură, pe piele și, mai ales, în interiorul nostru. Deși ideea poate părea neplăcută la prima vedere, majoritatea acestor microbi nu sunt dăunători – dimpotrivă. De milioane de ani, am dezvoltat o relație de simbioză cu ei. Noi le oferim hrană și mediu de viață, iar în schimb, ei contribuie la buna funcționare a corpului. Astăzi, știm că echilibrul acestor microorganisme – cunoscute sub denumirea de microbiom – este crucial pentru sănătate. Un dezechilibru în microbiomul intestinal poate duce la probleme digestive, obezitate, boli autoimune și chiar tulburări neuropsihice. Știai că în corpul uman trăiesc de 10 ori mai mulți microbi decât celule umane? Nașterea microbiomului: cum începem viața Înainte de naștere, fătul este steril. Însă, în timpul trecerii prin canalul de naștere, corpul nou-născutului este colonizat de bacterii provenite din flora vaginală și intestinală a mamei. Aceasta este o etapă critică pentru formarea microbiomului intestinal. Bebelușii născuți prin cezariană prezintă un microbiom diferit, iar studiile clinice au asociat această diferență cu un risc crescut de astm bronșic, alergii, boli autoimune și chiar tulburări hematologice precum leucemia. Laptele matern conține oligozaharide specializate – zaharuri nedigerabile pentru bebeluș, dar esențiale pentru anumite tulpini bacteriene benefice. Prin acest mecanism, corpul mamei hrănește indirect microbiomul copilului, ajutând la dezvoltarea sistemului imunitar și a unei flore intestinale echilibrate. Trei tipuri de microbi: de la oaspeți tăcuți la aliați activi Microbiomul este compus dintr-o varietate de bacterii, virusuri, fungi și arhee. Acești „locatari” se împart, în linii mari, în trei categorii: Intestinul tău găzduiește aproximativ 380.000 de miliarde de bacterii din până la 5.000 de specii diferite. Rolul intestinului și legătura cu sistemul imunitar Intestinul este organul cu cea mai densă populație microbiană din corp. Este, în același timp, o poartă de intrare pentru patogeni, motiv pentru care este protejat de o componentă majoră a sistemului imunitar: țesutul limfoid asociat intestinului (GALT – Gut-Associated Lymphoid Tissue). Pentru a fi tolerați de gazdă, microbii benefici „negociază” în mod constant cu celulele imune. Ei secretă molecule semnal care reglează răspunsul imun, reduc inflamația și stimulează regenerarea epiteliului intestinal. Când acest echilibru este perturbat – de exemplu, prin antibiotice, alimentație dezechilibrată sau stres cronic – pot apărea disbioze, cu efecte sistemice. Microbiomul și comunicarea cu creierul: axa intestin-creier În ultimii ani, cercetările au demonstrat existența unei legături directe între intestin și creier, cunoscută sub numele de „axa intestin-creier”. O mare parte din serotonina corpului – neurotransmițătorul fericirii – este produsă în intestin, nu în creier. Microorganismele intestinale pot stimula celulele enteroendocrine să producă serotonină, dopamină și GABA, influențând dispoziția, somnul și capacitatea de concentrare. Mai mult, microbiomul comunică cu sistemul nervos central prin nervul vag, care acționează ca o autostradă informațională între creier și tractul digestiv. Astfel, bacteriile intestinale pot influența direct comportamentul, răspunsul la stres și chiar riscul de depresie sau anxietate. Studii recente au arătat că șoarecii care au primit transplant fecal de la pacienți cu depresie au început să prezinte simptome similare depresiei. Ce influențează microbiomul? Microbiomul este un ecosistem dinamic, sensibil la numeroși factori. Alimentația este cel mai important dintre ei. Fibrele vegetale hrănesc bacteriile benefice, în timp ce zaharurile rafinate și grăsimile saturate favorizează dezvoltarea bacteriilor inflamatorii. Mai mult, ceea ce mâncăm în mod repetat influențează preferințele alimentare ale microbiomului – și, implicit, ale creierului nostru. Bacteriile trimit semnale către creier pentru a cere mai mult din ceea ce le place: legume sau, din păcate, fast-food. Așa se pot crea cicluri vicioase care duc la dezechilibre metabolice și obezitate. Ai trecut printr-o perioadă stresantă și ai mâncat mai mult fast-food? Microbii „junk-food” s-au înmulțit și au trimis semnale pentru a menține tiparul alimentar. Rezultatul: o floră dezechilibrată, creștere în greutate și inflamație cronică de grad redus. Când microbiomul ne sabotează sănătatea Microbiomul intestinal este un ecosistem extrem de sensibil. Atunci când balanța dintre bacteriile benefice și cele patogene este perturbată, apare ceea ce specialiștii numesc disbioză intestinală. Acest dezechilibru poate avea efecte locale – asupra tractului gastrointestinal – dar și sistemice, influențând funcționarea întregului organism. Tot mai multe dovezi științifice leagă disbioza de o gamă variată de afecțiuni cronice. Printre cele mai frecvente se numără sindromul de intestin iritabil (IBS), boala Crohn și colita ulcerativă – afecțiuni inflamatorii intestinale care pot duce la complicații majore, inclusiv intervenții chirurgicale. Disbioza poate accentua inflamația, poate compromite integritatea mucoasei intestinale și poate influența răspunsul la tratamentele standard. Dar impactul microbiomului nu se oprește la nivel digestiv. Studii recente au evidențiat legături între dezechilibrul florei intestinale și boli neurologice precum autismul, schizofrenia sau boala Parkinson. Unul dintre primele simptome ale bolii Parkinson, cu mult înainte de apariția tulburărilor motorii, este constipația cronică – o manifestare frecvent asociată cu disbioza. Disfuncțiile microbiomului pot avea un rol și în bolile oncologice. Se discută intens despre influența florei intestinale asupra riscului de cancer colorectal, dar și asupra eficienței tratamentelor oncologice moderne, cum ar fi imunoterapia. Un microbiom echilibrat poate îmbunătăți răspunsul la tratament, în timp ce disbioza poate reduce eficiența acestuia și poate crește toxicitatea. Din punct de vedere clinic, simptomele disbiozei pot fi variate: balonare, disconfort abdominal persistent, alternanță între constipație și diaree, digestie lentă sau senzația de oboseală inexplicabilă. În multe cazuri, pacienții ignoră aceste semnale timp îndelungat, fără să știe că la baza lor ar putea sta un dezechilibru microbian. Pentru medicii chirurgi, în special cei care practică tehnici minim-invazive, disbioza este relevantă nu doar pentru diagnosticul corect, ci și pentru planificarea preoperatorie și recuperarea postoperatorie. Pacienții cu microbiom dezechilibrat pot prezenta inflamație sistemică de grad scăzut, risc crescut de infecții … Read more

Ce este cancerul de colon sincron? Cancerul de colon reprezintă una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel mondial, fiind pe locul doi ca mortalitate după cancerul pulmonar. În cadrul acestei patologii există o formă particulară, numită cancer de colon sincron, care se referă la prezența a două sau mai multe tumori maligne distincte, diagnosticate simultan la evaluarea inițială. Această situație apare în aproximativ 3-5% din cazurile de cancer de colon și este deosebit de provocatoare din punct de vedere chirurgical. Managementul corect presupune o evaluare complexă, o planificare atentă și o intervenție chirurgicală adaptată fiecărui pacient. Dacă ai primit un diagnostic de cancer colorectal, trebuie să știi că există posibilitatea apariției unor tumori multiple. Detectarea corectă și tratamentul precoce fac diferența între o evoluție favorabilă și o complicație severă. Definiție și clasificare Cancerul de colon sincron se definește prin prezența a două sau mai multe cancere primare, localizate la nivelul colonului sau rectului, identificate în același timp, în cadrul aceleiași evaluări diagnostice. Aceste tumori apar independent, în zone diferite ale colonului, și fiecare are caracteristici proprii din punct de vedere clinic, imagistic și histologic. Este foarte important să se facă distincția între cancerul de colon sincron și cancerul de colon metacron. În timp ce forma sincronă se descoperă la momentul inițial al diagnosticului, cancerul metacron apare după luni sau ani, ca o tumoră nouă, ulterior tratamentului unei prime leziuni maligne. Această diferențiere are valoare practică majoră, pentru că implică strategii diferite de urmărire și tratament. Localizarea tumorilor sincrone Tumorile pot fi situate: Caracteristici histologice Un aspect esențial al cancerului de colon sincron este faptul că cele două sau mai multe formațiuni nu sunt întotdeauna identice din punct de vedere histopatologic. O tumoră poate prezenta caracteristicile unui adenocarcinom moderat diferențiat, iar alta poate avea trăsături de adenocarcinom mucinos sau chiar de adenocarcinom slab diferențiat. Această variabilitate reflectă faptul că tumorile nu derivă din aceeași leziune inițială, ci apar independent, fiecare urmând propriul mecanism de transformare malignă. Din acest motiv, biopsia și analiza microscopică individuală a fiecărei leziuni sunt obligatorii. Numai astfel se poate obține o caracterizare completă, necesară pentru stabilirea conduitei terapeutice optime. Importanța diagnosticului diferențial Identificarea corectă a unui cancer de colon sincron are consecințe directe asupra planului chirurgical. Chirurgul trebuie să știe exact numărul, localizarea și tipul fiecărei tumori pentru a decide între o rezecție segmentară multiplă sau o colectomie subtotală ori totală. În lipsa unei evaluări atente, există riscul ca o tumoră secundară să rămână nedetectată, ceea ce poate duce la recurență rapidă și la agravarea prognosticului pacientului. Epidemiologie și importanța clinică Cancerul colorectal este diagnosticat anual la peste 1,9 milioane de persoane la nivel mondial. Din acestea, un procent redus, dar semnificativ, prezintă forme sincrone. Importanța acestei forme constă în dificultatea diagnosticării. Colonoscopia incompletă, pregătirea inadecvată a colonului sau localizarea în zone mai greu accesibile pot face ca o tumoră să fie omisă. Dacă aceste tumori nu sunt identificate din timp, planul chirurgical va fi incomplet și prognosticul pacientului se va înrăutăți. De aceea, o evaluare completă, de preferat realizată de o echipă multidisciplinară, este esențială pentru a obține un tratament corect. Dacă ai simptome digestive persistente, nu le ignora. O colonoscopie efectuată la timp poate salva vieți. Programează o consultație pentru o evaluare atentă. Factori de risc Există mai mulți factori de risc care favorizează apariția cancerului de colon sincron: Antecedente familiale Dacă ai rude de gradul I (părinți, frați) cu cancer colorectal, riscul tău de a dezvolta tumori multiple este crescut. Sindroame genetice Afecțiuni inflamatorii Colita ulcerativă și boala Crohn cresc riscul de cancer colorectal și favorizează apariția formelor sincrone. Factori de mediu și stil de viață O dietă bogată în grăsimi și carne procesată, fumatul și consumul de alcool sunt factori suplimentari de risc. Semne și simptome Simptomele cancerului de colon sincron sunt similare cu cele ale unui cancer colorectal unic. Totuși, prezența mai multor tumori poate amplifica intensitatea manifestărilor: Aceste simptome nu trebuie neglijate. Ele indică necesitatea unui consult medical imediat și a unei colonoscopii complete. Diagnostic Diagnosticul corect al cancerului de colon sincron se bazează pe mai multe investigații complementare: Colonoscopia Este metoda de elecție. Permite vizualizarea directă a mucoasei colonului, biopsierea leziunilor și identificarea tumorilor sincrone. Colonoscopia trebuie realizată cu atenție, segment cu segment, pentru a nu rata leziuni mici sau situate în zone mai ascunse. Imagistica Biopsia și analiza histopatologică Confirmă diagnosticul și oferă informații esențiale despre tipul și gradul tumoral. Abordarea chirurgicală Tratamentul chirurgical este standardul de aur în cancerul de colon sincron. Obiectivul este rezecția completă a tuturor tumorilor cu margini de siguranță oncologică, păstrând pe cât posibil funcția intestinală. Opțiuni chirurgicale Pentru pacienți, abordarea minim-invazivă este de preferat, atunci când este fezabilă, deoarece permite o mobilizare precoce și o calitate mai bună a vieții după intervenție. Dacă vrei să afli ce tip de intervenție este potrivit pentru cazul tău, programează o consultație chirurgicală cu Dr. Drașovean Radu. Tratamentul complementar Tratamentul standard pentru cancerul de colon sincron rămâne intervenția chirurgicală, care are rolul de a îndepărta complet tumorile și de a restabili continuitatea digestivă. Totuși, în multe cazuri, chirurgia trebuie completată cu terapii suplimentare, menite să reducă riscul de recidivă, să controleze boala microscopică restantă și să îmbunătățească supraviețuirea pe termen lung. Alegerea acestor terapii se face în funcție de stadiul tumorilor, de prezența metastazelor, de profilul molecular și de starea generală a pacientului. Chimioterapia adjuvantă Chimioterapia adjuvantă se administrează după operație, cu scopul de a distruge celulele canceroase care nu pot fi detectate la imagistică sau la examenul histopatologic. Ea este recomandată în special pacienților aflați în stadii II cu factori de risc și în stadiul III, unde ganglionii limfatici sunt afectați. Cele mai frecvente scheme terapeutice includ combinații de medicamente precum 5-fluorouracil, oxaliplatin și capecitabină. Acestea se administrează în cure de câteva luni, sub supravegherea oncologului. Chimioterapia reduce semnificativ riscul de recurență locală sau la distanță și crește șansele de supraviețuire. Radioterapia Radioterapia nu este indicată de rutină în cancerul de colon, dar are un rol bine stabilit în tumorile rectale. În aceste cazuri, … Read more