Boala Addison
Boala Addison, cunoscută și sub denumirea de insuficiență corticosuprarenaliană primară, este o afecțiune endocrină rară, dar cu potențial sever, care necesită diagnostic precoce și tratament adecvat pentru a preveni complicațiile majore. Această patologie se instalează atunci când glandele suprarenale nu mai produc suficienți hormoni esențiali pentru funcționarea normală a organismului, în special cortizol și, în multe cazuri, aldosteron. Pentru că simptomele pot fi nespecifice și se pot instala lent, boala Addison este adesea trecută cu vederea în stadiile incipiente. De aceea, este esențial ca medicii, dar și pacienții, să recunoască semnalele subtile ale acestei afecțiuni. Hormonii suprarenali – o piesă cheie în echilibrul intern Glandele suprarenale sunt două structuri situate deasupra rinichilor. Ele produc o serie de hormoni importanți, printre care cortizolul – hormonul stresului, care reglează metabolismul, tensiunea arterială, glicemia și răspunsul imun – și aldosteronul, care controlează echilibrul hidroelectrolitic prin menținerea nivelurilor de sodiu și potasiu în sânge. În boala Addison, cortexul suprarenalian (zona externă a glandei) este deteriorat, de cele mai multe ori printr-un proces autoimun, ceea ce determină scăderea progresivă a secreției acestor hormoni vitali. Ce cauzează boala Addison? În peste 80% din cazuri, boala Addison este de cauză autoimună. Sistemul imun atacă în mod eronat propriile țesuturi, în acest caz, celulele cortexului suprarenalian. Alte cauze includ: Indiferent de etiologie, rezultatul este același: un deficit hormonal cu impact sistemic major. Simți oboseală cronică, tensiune scăzută, slăbiciune musculară și pierdere în greutate inexplicabilă? Acestea ar putea fi semne timpurii ale bolii Addison. Nu le ignora! Simptomele bolii Addison – Semnale de alarmă adesea ignorate Simptomatologia este insidioasă și poate varia de la o persoană la alta, ceea ce face diagnosticarea dificilă. Printre cele mai frecvente manifestări se numără: În lipsa tratamentului, boala poate progresa spre criză addisoniană – o urgență medicală potențial fatală, caracterizată prin colaps circulator, hiponatremie severă, hiperkaliemie și insuficiență renală acută. Cum se diagnostichează boala Addison? Diagnosticul se stabilește pe baza combinației între tabloul clinic sugestiv și testele de laborator specifice: Investigații imagistice precum CT abdominal pot fi utile pentru a exclude alte cauze precum hemoragii, infecții sau infiltrare tumorală. Suspectezi o afecțiune endocrină? Programează o evaluare medicală completă și nu amâna investigațiile – boala Addison este tratabilă, dar diagnosticarea precoce face diferența! Tratamentul bolii Addison Pacienții diagnosticați cu boala Addison trebuie să urmeze un tratament de substituție hormonală care vizează restabilirea nivelului de cortizol și, în unele cazuri, de aldosteron. Totodată, pacienții trebuie să poarte asupra lor o brățară medicală de avertizare și să aibă acces rapid la un kit de injecție cu hidrocortizon pentru situații de urgență. Intervențiile chirurgicale și boala Addison Orice intervenție chirurgicală la un pacient cu boala Addison necesită o atenție specială din partea echipei medicale. Stresul chirurgical, chiar și în cazul unor proceduri minim-invazive precum cele laparoscopice sau robotice, determină o creștere fiziologică a necesarului de cortizol. În lipsa unei adaptări a tratamentului, pacientul este expus riscului de criză addisoniană intra- sau postoperatorie. De aceea, este esențială administrarea de doze suplimentare de hidrocortizon intravenos, începând cu preoperator și continuând intra- și postoperator, conform protocoalelor endocrinologice. Ca medic primar chirurgie generală, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), Dr. Drașovean Radu colaborează strâns cu echipele interdisciplinare pentru a asigura un management optim al pacienților cu boli endocrine, inclusiv Addison, care necesită intervenții chirurgicale. Prognostic și viața cu boala Addison Cu tratament adecvat și respectarea indicațiilor medicale, pacienții pot avea o viață aproape normală. Totuși, este important de reținut că boala Addison este cronică și necesită o monitorizare medicală regulată. Dozele hormonale trebuie ajustate periodic, în funcție de evoluția clinică, analizele biologice și eventualele condiții asociate. Pacienții trebuie educați corespunzător cu privire la simptomele de avertizare ale unei crize addisoniene și la măsurile de prevenție, inclusiv menținerea unei hidratări corespunzătoare, evitarea efortului fizic excesiv și tratamentul prompt al infecțiilor intercurente. Te confrunți cu simptome persistente, oboseală inexplicabilă sau tulburări electrolitice? O consultație de specialitate îți poate salva sănătatea. Programează-te la Dr. Drașovean Radu pentru evaluare completă și direcționare corectă către investigațiile necesare. Criza addisoniană – o urgență medicală care nu trebuie ignorată Unul dintre cele mai periculoase episoade asociate cu boala Addison este criza addisoniană. Aceasta apare atunci când organismul este supus unui stres acut – fie o infecție severă, o traumă, o intervenție chirurgicală sau chiar o deshidratare marcată – și glandele suprarenale nu reușesc să producă cortizolul necesar pentru a face față acestei provocări. Criza addisoniană se manifestă prin: Această complicație pune viața pacientului în pericol și necesită tratament imediat cu hidrocortizon intravenos în doze de urgență, precum și repleție volemică agresivă. Fără intervenție rapidă, riscul de deces este ridicat. Pentru a preveni această situație, pacienții trebuie să fie instruiți să crească temporar dozele de corticoizi în caz de boală acută, febră, intervenții stomatologice sau efort fizic extrem. Este importantă și administrarea profilactică de cortizol în cadrul procedurilor medicale invazive. Boala Addison în contextul altor boli autoimune Un aspect frecvent trecut cu vederea este asocierea bolii Addison cu alte afecțiuni autoimune. Acest lucru se întâmplă deoarece sistemul imun hiperactiv poate ataca mai multe glande endocrine simultan sau succesiv. Acest fenomen este cunoscut sub numele de poliglandular autoimun (PGA) și se împarte în două mari tipuri: Boala Addison poate apărea împreună cu: Această asociere impune o evaluare endocrinologică periodică și o atenție sporită la apariția altor simptome sugestive, precum modificări ale glicemiei, pigmentări cutanate neexplicate sau tulburări digestive persistente. Dacă ai fost deja diagnosticat cu o boală autoimună, nu neglija simptomele noi care apar. Pot fi semne ale unei afectări suprarenaliene incipiente. Adresează-te unui medic cu experiență în diagnostic diferențial. Dieta, stilul de viață și suplimentele – ce e recomandat? Deși tratamentul substitutiv hormonal este esențial și indispensabil, stilul de viață joacă un rol important în menținerea stării de bine a pacientului cu boala Addison. Este recomandat un regim alimentar echilibrat, bogat în: Suplimentele de vitamina D și calciu pot fi necesare în cazurile tratate cu doze mai mari de corticoizi, pentru a preveni osteopenia indusă de tratament. De asemenea, se recomandă evitarea consumului excesiv de alcool și … Read more